Infracționalitatea în domeniul informatic

Introducere

Începutul de mileniu ne înfăţişează amploarea deosebită a activităţilor economice ce se desfăşoară în statele puternic dezvoltate din Europa, America şi Asia.

În acest vast cadru al economiei mondiale care devine tot mai informatizată se dezvoltă şi finalizează un număr tot mai mare de afaceri ilegale, cunoscut ca fenomenul criminalitate a afacerilor sau criminalitate a gulerelor albe („White collar criminality” ). Acest fenomen s-a dezvoltat profitând şi de lipsa unei legislaţii internaţionale armonizate şi aduse la nivelul tehnicii actuale, precum şi de o ineficace colaborare între state, fenomenul criminalităţii cu element de extraneitate a surclasat prin întindere şi daune produse, criminalitatea în afaceri pe plan naţional.

Societatea, deşi este confruntată cu repercursiunile economice ale criminalităţii informatice, face uz de calculatoare în aproape toate domeniile, de la controlul traficului aerian şi feroviar şi circulaţia autobuzelor până la coordonarea serviciilor medicale şi securitatea naţională. Cea mai mică dificultate în funcţionarea acestor sisteme poate pune vieţile în pericol, ceea ce demonstrează incidenţa lor asupra fiinţei umane şi dependenţa societăţii faţă de informatică.

În Europa se încearcă crearea unui cadru legal adecvat realităţii sociale, pentru că marele pericol al societăţii informatice îl reprezintă insecuritatea: Internetul este un instrument formidabil atât pentru cercetări academice, comunicaţii de diverse tipuri, dar şi pentru traficanţii de droguri, pentru pervertiţi sexuali şi pedofili.

La 13 septembrie 1989, Comitetul Miniştrilor Statelor-Membre a adoptat Recomandarea nr.89 asupra criminalităţii informatice. În virtutea art.15b al Statutului Consiliului Europei, considerând că scopul acestui Consiliu este de a asigura o uniune mai strânsă între membri săi, recunoscând importanţa unui răspuns prompt, adecvat rapid la noua sfidare a criminalităţii informatice - care are adesea un caracter transfrontalier, fiind conştient de necesitatea armonizării mai puternice a legislaţiilor cu practicile în materie, precum şi de creşterea cooperării juridice internaţionale, a recomandat guvernelor statelor membre, precum şi celor ce doresc să devină membre:

1.să ţină seama, cu ocazia revizuirii legislaţiei lor sau a pregătirii alteia noi, de Raportul asupra criminalităţii informatice, elaborat de Comitetul European pentru Probleme Criminale (CDPC) şi în particular, de principiile directoare pentru legislatorii naţionalii;

2.să raporteze secretarului general al Consiliului Europei orice evoluţie a legislaţiilor, a practicilor şi experimentelor în materie de cooperare juridică internaţională referitoare la criminalitatea informatică.

România a început alinierea cadrului legal informaţional; pe lângă Legea nr. 8/1996 (drepturile de autor şi drepturile conexe) au mai fost adoptate şi:

- Legea nr. 455 din 18 iulie 2001 privind semnătura electronică;

- Lege nr. 676 din 21 noiembrie 2001 privind prelucrarea datelor cu caracter personal si protecţia vieţii private în sectorul telecomunicaţiilor;

- Legea nr. 677 din 21 noiembrie 2001 pentru protecţia persoanelor cu privire la prelucrarea datelor cu caracter personal şi libera circulaţie a acestor date;

- Legea nr. 365/2002 privind comerţul electronic;

- Legea nr.161/2003 privind Prevenirea şi combaterea criminalităţii informatice

- Regulamentul privind tranzacţiile efectuate prin intermediul instrumentelor de plată electronică şi relaţiile dintre participanţii la aceste tranzacţii (elaborat de B.N.R. în temeiul art. 23 şi al art.50 alin. 1 din Legea 50/1998 privind Statutul Băncii Naţionale cu modificările ulterioare şi ale art. 63 din Legea nr. 58/1998 cu modificările ulterioare).

Urmând ca această legislaţie să fie completată cu adoptarea de alte legi în acest domeniu.

Lipsa legislaţiei penale, existentă până spre sfârşitul anilor ’90, în domeniul informatic a dus la reacţii împotriva ţării noastre şi la aplicarea unor sancţiuni. Este vorba despre consecinţele atacului realizat pe Internet de hackerul bucureştean Călin Mateiaş. În presa din unele ţări (SUA, Anglia, Franţa, Ungaria ş.a.) se puteau citi titluri de genul: ,,Un hacker român de 17 ani bulversează reţeaua Internet”. Conform unei publicaţii, deşi administratorii Internet din Bucureşti au luat legătura cu organele de poliţie, acestea nu au putut face ,,prea mult” din cauza ,,lipsei unei legislaţii adecvate” Având în vedere implicaţiile serioase ale incidentului, României i s-a blocat accesul la sistemul IRC (Internet Relay Chat), ,,piratului” i s-a întocmit dosar la US FBI Computer Crime Division, s-au creat probleme în câteva reţele din Bucureşti, au fost distruse date în sisteme din Anglia, Ungaria, SUA (tânărul hacker a încercat şi la Pentagon, dar fără succes).

CAPITOLUL I

IMPACTUL NOII ERE INFORMAŢIONALE ASUPRA DREPTULUI.

1.1. Noţiunea de criminalitate în mediul informatic

Calculatoarele au pătruns în activităţile tuturor ţărilor, devenind instrumente indispensabile pentru desfăşurarea diferitelor activităţi şi alinierea la standardele informaţionale internaţionale. Apariţia Internetului, facilitată de evoluţia calculatoarelor şi a tehnicilor de interconectare, modifică şi mai radical modul în care oamenii vor comunica şi vor derula o serie de activităţi, de la cele comerciale la cele instructiv-educative