Modalități de dobândire a proprietății

NOTIUNI GENERALE

Modurile de dobandire a proprietatii sunt mijloacele juridice prin care se dobandeste o proprietate. Ele sunt enumerate in art. 644 si 645 din Codul civil.

Clasificarea modurilor de dobandire:

a) dupa intinderea dobandirii:

• moduri de dobandire universala sau cu titlu universal, cand transmisiunea cuprinde o universalitate (un patrimoniu) sau o fractiune de universalitate. Acestea sunt: succesiunea si legatele universale si cu titlu universal;

• moduri de dobandire cu titlu particular, cand transmisiunea cuprinde unul sau mai multe bunuri individual determinate. Cu exceptia succesiunii si legatelor cu titlu universal, toate celelalte moduri de dobandire sunt cu titlu particular.

Importanta acestei clasificari consta in aceea ca la dobandirile sau transmisiunile universale dobanditorul raspunde de plata datoriilor autorului iar la dobandirile cu titlu universal dobanditorul nu raspunde de datoriile autorului sau.

b) dupa momentul cand opereaza transmisiunea:

• moduri de dobandire intre vii: conventia, traditiunea, accesiunea, prescriptia, legea si ocupatiunea. In aceste cazuri dobandirea intervine din momentul incheierii actului juridic sau intrarii in stapanire a lucrului ori momentului convenit intre parti;

• moduri de dobandire pentru cauza de moarte: succesiunea, legatul. Acestea intervin in momentul mortii autorului.

c) dupa situatia juridica a bunului in momentul dobandirii:

• moduri de dobandire originare, care nu presupune o transmisiune juridica a dreptului de proprietate de la o persoana la alta, deoarece bunul nu a apartinut nimanui in momentul dobandirii. Acest mod de dobandire se numeste ocupatiunea;

• moduri de dobandire derivate, care presupun un transfer al dreptului de proprietate de la o persoana la alta. Toate celelalte moduri de dobandire decat cele originare sunt derivate: succesiunea, legatul, conventia, traditiunea, accesiunea, prescriptia, legea.

c) dupa caracterul transmisiunii:

• moduri de dobandire cu titlu oneros, cand dobanditorul este obligat sa dea un lucru ori sa faca o prestatie in schimbul dobandirii: conventia, traditiunea;

• moduri de dobandire cu titlu gratuit, cand dobanditorul nu are vreo obligatie in schimbul dobandirii: legatul, donatia, succesiunea.

Importanta acestei clasificari consta in:

1) Actele cu titlu gratuit sunt supuse unor conditii de forma, de ex. donatia se face sub forma autentica. Actele cu titlu oneros sunt supuse, cu unele exceptii principiului consensualismului;

2) Capacitatea pentru savarsirea celor doua categorii de acte este supusa unor reglementari deosebite (art.949-952, C.civ. pentru actele oneroase si art. 806-812 C.civ. pentru actele gratuite);

3) Instrainarile cu titlu gratuit trebuie sa respecte cotitatea disponibila, ceea ce nu exista pentru actele oneroase;

4) Revocarea actelor gratuite facuta in frauda creditorilor este permisa mai usor decat revocarea actelor oneroase.

I: Legea ca mod de dobandire a proprietatii

Legea este mod de dobadire :

• Dobandirea fructelor prin posesia de buna credinta (art.485 din C.civ.);

• Dobandirea coproprietatii zidului comun (art.597 si 598 din C.civ);

• Dobandirea mobilelor prin posesia de buna credinta (art. 1909 din C.civ).

II: Traditiunea ca mod de dobandire a proprietatii

Traditiunea este definita ca fiind predarea sau remiterea materiala a lucrului (res praestita). Traditiunea este vazuta in mod diferit in dreptul roman fata de dreptul modern. In dreptul roman aceasta avea o larga aplicare ca mod de dobandire, deoarece conventia simpla avea ca efect doar obligatia de a transfera proprietatea. In dreptul modern traditiunea este executarea materiala a transferarii proprietatii, prin simpla incheiere a conventiei transferandu-se dreptul de proprietate la dobanditor (art. 971 si 1295 din C.civ.).

In prezent, traditiunea opereaza dreptul de proprietate in cazul darului manual, adica atunci cand o persoana da cu titlu gratuit un bun mobiliar de la mana la mana, deci donatia care se executa prin predarea materiala fara sa fie necesara vreo forma speciala.

De asemenea, traditiunea opereaza transferul proprietatii in cazul titlurilor de valoare la purtator.

In cazul conventiei, aceasta transfera proprietatea in momentul individualizarii, iar traditiunea este doar executarea acestei transferari, traditia stabilind posesia care creaza prezumtia de proprietate. In cazul dobandirii unui lucru miscator de la cineva care nu este adevaratul proprietar (art.1909 din C.civ.), dobandirea proprietatii nu intervine ca urmare a traditiunii, ci prin efectul legii.

III: Ocupatiunea ca mod de dobandire a proprietatii

Ocupatiunea ca mod de dobandire a proprietatii consta in luarea in posesie a unui bun, care nu apartine nimanui, cu intentia de a deveni proprietarul lui.

In conditiile in care art. 499 si 646 C.civ dispun ca toate bunurile vacante si fara stapan, precum si cele ale persoanelor care mor fara mostenitori, sau ale caror mostenitori nu le-au acceptat se cuvin statului, iar decretul nr. 111/1951 reglementeaza situatia bunurilor de orice fel fara mostenitori sau fara stapan, ocupatiunea ca mod de dobandire a proprietatii are un domeniu de aplicatie rar.

Nu se pot dobandi prin ocupatiune bunurile imobile.

Se considera ca se dobandesc prin ocupatiune bunurile comune, cum sunt apa de baut luata dintr-un izvor natural, vanatul si peste prins in conditii legale. Se pot dobandi prin ocupatiune si bunurile parasite, insa acestea nu trebuie confundate cu bunurile pierdute sau ratacite.