Procesul civil în epoca contemporană

INTRODUCERE

În literatura juridică s-a arătat că în statul de drept justiţia poate fi privită sub două aspecte: ca sistem al organelor judecătoreşti şi activitate desfăşurată de aceste organe.

Actele normative de Drept material recunosc persoanelor fizice şi juridice drepturi civile (se au în vedere nu numai drepturile recunoscute prin legislaţia civilă, dar şi cele care intră în conţinutul raporturilor de dreptul muncii, familiei, de Drept comercial etc.) în scopul satisfacerii intereselor materiale şi de altă natură în acord cu interesul public, potrivit legii şi regulilor de convieţuire socială.

În mod obişnuit asemenea drepturi sunt valorificate de titularii lor potrivit legii şi sunt respectate de celelalte persoane care au obligaţia de a nu face nimic care să stânjenească exercitarea lor normală. În situaţia în care drepturile nu sunt respectate sau sunt contestate, legea a organizat modul de apărare şi valorificare a acestora pentru a fi soluţionate conflictele ce apar, de instituţii juridice specializate şi nu de către cei aflaţi în cauză, prin intermediul unui proces civil.

1.Definirea procesului civil

Procesul civil reprezinta un mijloc de aparare atât pentru reclamantul al carui drept se consolideaza prin admiterea, în mod irevocabil, a cererii sale, dar si pentru pârâtul caruia i se ofera posibilitatea sa se opuna pretentiilor adversarului si, daca dovedeste lipsa de temeinicie a acestora, prin respingerea cererii reclamantului îsi va consolida el situatia juridica premergatoare conflictului.

Procesul civil urmareste restabilirea grabnica a drepturilor subiective încalcate sau contestate si apararea pe aceasta cale a ordinii noastre de drept.

În opera de înfaptuire a justitiei un rol hotarâtor revine organelor judiciare, acestea având sarcina de a solutiona litigiile ce intra în competenta lor.

Instantele judecatoresti precedeaza la solutionarea cauzelor civile în conformitate cu principiile fundamentale ale procesului civil. În scopul realizarii unei justitii echitabile, legea recunoaste instantei de judecata un rol activ.

Potrivit Codului Procesual Civil „Presedintele este în drept sa puna întrebari partilor sau sa puna în dezbaterea partilor orice orice împrejurari de drept sau de fapt care duc la dezlegarea pricinii, chiar daca nu sunt în cuprinse în cerere sau în întâmpinare.

În cadrul înfăptuirii justiţiei, procesul civil este deci activitatea pe care o desfăşoară organele de stat competente, cu participarea părţilor interesate, în vederea rezolvării conflictelor ce se ivesc în circuitul civil.

Procesul civil serveşte ca formă specială a constrângerii de stat pentru valorificarea în concret a dreptului subiectiv încălcat şi prin aceasta, la restabilirea ordinii de drept tulburate.

2.Caracteristicile procesului civil

1) Procesul civil reprezinta o succesiune de acte si fapte.

2) In cadrul acestei activitati se nasc raporturi juridice procesuale atat intre parti, cat si intre acestea si instanta.

3) Obiectul procesului e reprezentat de solutionarea unui diferend, fiind de exceptie situatia in care interventia instantei este solicitata conform legii, in situatii neconflictuale.

4) Procesul civil incepe cu sesizarea organului jurisdictional prin cererea de che-mare in judecata si sfarseste prin executarea silita a hotararii judecatoresti.

5) Participantii necesari la procesul civil sunt: organul jurisdictional, reclamantul si paratul, acestora adaugandu-li-se si unii participanti, numiti principali (organul de executare silita si procurorul), dar si unii participanti auxiliari (martori, experti, avocati).

6) Scopul activitatii de judecare este concretizat in stabilirea sau realizarea unor interese legitime, astfel ca fundamentul subiectiv al judecarii este reprezentat de incalcarea sau contestarea unui drept sau interes legitim.

7) Procesul civil e guvernat de norme procedurale.

3. Structura procesului civil

Procesul civil are doua faze:

1. Faza judecatii (cognitio)

2. Aceasta faza cuprinde, de regula, mai multe etape:

a) Etapa incunostintarii scrise reciproce a partilor, cu privire la pretentiile, apara-rile si probele pe care le propun;

b) Etapa dezbaterilor;

c) Etapa deliberarii si pronuntarii hotararii;

d) Etapa controlului judiciar de legalitate si temeinicie a hotararii;

2. Faza executarii silite

Include activitatea instanţei de executare şi a executorilor judecătoreşti care-si îndeplinesc atribuţiile procesuale sub controlul instanţei.