Raportul Juridic de Drept Civil

Dintre toate raporturile sociale ce pot lua nastere intre oameni (priviti ca indivizi), pe langa cele de prietenie, colegialitate, de familie, numai acele raporturi ce sunt reglementate de lege sunt raporturi juridice.

Raportul juridic civil este relatia sociala cu caracter patrimonial sau personal nepatrimonial reglementata de norma de drept civil.

Raportul juridic civil este o relatie sociala, deoarece se stabileste intre oameni, fie individual (ca personae fizice), fie in colectivitati de persoane fizice asa cum sunt persoanele juridice. Mai apoi pentru a intra in sfera raportului juridic civil, relatia sociala trebuie sa fie reglementata de o norma de drept civil, care ii confera in acest fel haina juridica. Dar, fiind reglementata prin norma de drept civil, relatia sociala nu-si pierde calitatea sa primordiala, adica o legatura intre oameni.

Raportul juridic civil este un raport social, adica intre indivizi, nu intre om si lucruri, astfel prin caracterul social al raportului civil se intelege in linii mari ca el este un raport interuman.. Acesta este un caracter al oricarui raport juridic, in general, prin urmare, fiecare raport juridic civil si toate raporturile juridice civile au acest caracter.

Sublinierea caracterului social al raportului juridic este necesara, data fiind prezenta uneori in literatura juridica mai veche, in conformitate cu care raportul juridic civil este conceput ca un raport intre oameni si bunuri, aceasta tendinta fiind prezenta, doar in dreptul privat traditinal.

Raportul juridic de drept civil are un caracter volitional deoarece el este reglementat de o norma juridica, norma care exprima vointa legiuitorului infatisand electoratul, acesta din urma este un prim aspect al caracterului raportului juridic de drept civil, iar in al doilea aspect, faptul ca raporturile civile se nasc din incheierea de acte juridice civile prin manifestarea vointei partilor de drept civil in scopul de a produce efecte juridice.

Acest caracter este dublu voltional, deoarece pe de o parte, este vointa legiuitorul exprimata în norma de drept care reglementeaza actul juridic civil, iar de cealalta parte, vointa partilor a autorilor sau a autorului in cazul actelor juridice bilaterale sau unilaterale care au voit sa dea nastere raportului juridic incheind actul juridic civil

Dupa cum se arata in literatura de specialitate, posibilitatea partilor de a inlatura normele juridice supletive, care formeaza majoritatea normelor de drept civil, reprezinta un caracter deosebit al rpaorturilor juridice civile, intrucat, existand aceasta posibilitate, partile le pot inlocui, in limita normelor imperative, cu clauze stabilite prin vointa lor.

De esenta raporturilor juridice se leaga si pozitia de egalitate juridica pe care se afla partile. Astfel, egalitatea juridica a partilor, este un caracter propriu raportului juridic civil. Pentru nasterea raportului juridic civil care sa aiba ca izvor un asemenea contract este nevoie de acordul de vointa al partilor