Rezerva Succesorală în Noul Cod Civil

Proiect
8/10 (1 vot)
Domeniu: Drept Civil
Conține 1 fișier: docx
Pagini : 16 în total
Cuvinte : 4568
Mărime: 53.74KB (arhivat)
Cost: 5 puncte
Profesor îndrumător / Prezentat Profesorului: Maria Harbadă

Cuprins

Capitolul I Consideraţii generale privitoare la moştenire în NCC 2

1.1 Prezentarea noţiunii 3

1.2 Felurile moştenirii 3

1.3 Importanţa dreptului la moştenire 4

1.4 Conditii generale ale dreptului la succesiune 5

Capitolul 2 Rezerva succesorală în NCC 8

2.1 Noţiunea de rezervă succesorală 8

2.2 Rezerva succesorală reglementată în Noul Cod Civil 9

2.3 Caracterele juridice ale rezervei succesorale 11

2.4 Cotitatea disponibilă. Reglementare în noul Cod Civil 12

Capitolul III Stabilirea valorii rezervei succesorale 14

Concluzii şi propuneri 15

Bibliografie: 16

Extras din document

Capitolul I Consideraţii generale privitoare la moştenire în NCC

1.1 Prezentarea noţiunii

Prin moştenire sau succesiune se întelege transmisiunea patrimoniului unei persoane decedate la una sau mai multe persoane în viaţă. Persoana decedată, al cărei patrimoniu se transmite prin succesiune se numeste “de cujus”, prescurtare a expresiei romane “is de cujus succesione agitur” (cel despre a carui succesiune este vorba ). Persoanele care dobândesc integral sau parţial patrimoniul celui care a lăsat moştenirea sunt denumite generic „succesori” sau „moştenitori”.

Bunurile succesorale se transmit mostenitorilor fie în temeiul legii, fie în temeiul voinţei celui care lasă moştenirea exprimată prin testament aşa cum prevede şi Noul Cod Civil în art. 962 „Pentru a putea moşteni, o persoană trebuie să aibă calitatea cerută de lege sau să fi fost desemnată de către defunct prin testament”

Noţiunea de succesiune este susceptibilă de mai multe înţelesuri. Într-o primă accepţiune, mai largă, prin succesiune se înţelege orice transmisiune de drepturi (cu titlu universal sau cu titlu particular) de la o persoană la alta, fie prin acte între vii, fie prin acte pentru cauză de moarte.

Într-o altă accepţiune, restrânsă, prin succesiune sau mostenire se înţelege transmisiunea întregului patrimoniu, a unei fracţiuni din aceasta ori a unor bunuri sau valori determinate de la o persoană fizică decedată către una sau mai multe persoane fizice în viaţă, către una sau mai multe persoane juridice în fiinţă sau către stat, în baza unor norme de drept prestabilite.

Normele juridice civile care reglementează mostenirea sunt aplicabile numai în cazul încetării din viaţă a unei persoane fizice. Noţiunea de mostenire desemnează si patrimoniul care se transmite la moartea unei persoane (masa succesorală).

1.2 Felurile moştenirii

Mostenirea este legală când transmisiunea din cauză de moarte (mortis causa) are loc în temeiul legii. Intervine numai atunci când de cujusul nu a dispus prin testament ori donaţiuni de bunuri viitoare, de bunurile sale în favoarea uneia sau mai multor persoane, ea fiind şi moştenire ab intest (moştenire fără testament). Persoanele care dobândesc, în temeiul legii, patrimonial lui de cujus se mai numesc “ moştenitori” sau “erezi”.

Pentru a putea moşteni în calitate de moştenitor legal, o persoană trebuie să îndeplinească următoarele condiţii:

a) să aibă capacitate succesorală;

b) să aibă vocaţie succesorală legală;

c) sa nu fie nedemn;

Primele două condiţii reprezintă condiţiile generale ale dreptului la moştenire, pe când cea de-a treia, nedemnitatea succesorală, este specifică doar moştenirii legale şi, ca atare, nu reprezintă o condiţie generală a dreptului de moştenire, tot aşa cum şi revocarea legatelor pe cale judecătorească pentru ingratitudine este specifică moştenirii testamentare. Moştenirea legală se cuvine rudelor şi soţului supravieţuitor, păstrându-se împărţirea rudelor în patru clase de moştenitori: a) descendenţii; b) ascendenţii privilegiaţi şi colateralii privilegiaţi; c) ascendenţii ordinari; d) colateralii ordinari. Descendenţii şi ascendenţii au vocaţie succesorală indiferent de gradul de rudenie cu defunctul, în timp ce colateralii numai până la gradul al patrulea inclusiv.

Moştenirea este testamentară în cazul în care transmisiunea moştenirii are loc pe baza testamentului, care reprezintă manifestarea voinşei celui care lasă moştenirea. Cel care dispune de patrimonial său, prin testament, se numeste testator. Asa cum am amintit mai înainte, persoanele desemnate să moştenească, în temeiul unui testament se numesc legatari. Aceştia pot culege întreaga moştenire, caz în care se numesc legatari universali, sau bunuri singular, caz în care se numesc legatari particulari.

Preview document

Rezerva Succesorală în Noul Cod Civil - Pagina 1
Rezerva Succesorală în Noul Cod Civil - Pagina 2
Rezerva Succesorală în Noul Cod Civil - Pagina 3
Rezerva Succesorală în Noul Cod Civil - Pagina 4
Rezerva Succesorală în Noul Cod Civil - Pagina 5
Rezerva Succesorală în Noul Cod Civil - Pagina 6
Rezerva Succesorală în Noul Cod Civil - Pagina 7
Rezerva Succesorală în Noul Cod Civil - Pagina 8
Rezerva Succesorală în Noul Cod Civil - Pagina 9
Rezerva Succesorală în Noul Cod Civil - Pagina 10
Rezerva Succesorală în Noul Cod Civil - Pagina 11
Rezerva Succesorală în Noul Cod Civil - Pagina 12
Rezerva Succesorală în Noul Cod Civil - Pagina 13
Rezerva Succesorală în Noul Cod Civil - Pagina 14
Rezerva Succesorală în Noul Cod Civil - Pagina 15
Rezerva Succesorală în Noul Cod Civil - Pagina 16

Conținut arhivă zip

  • Rezerva Succesorala in Noul Cod Civil.docx

Alții au mai descărcat și

Clasele de Moștenitori

INTRODUCERE „Nu se cade să semeni numai pentru tine din grădina sădită de străbuni, roadele le-au strâns urmaşii. Dacă a fost ceva semănat pentru...

Contractul de Întreținere

CAPITOLUL I 1.1. Introducere În doctrina franceză, încă din anul 1937, marii civilişti afirmau că trăim din ce în ce mai mult contractual....

Devolutiunea Succesorala Legala in Viziunea Actualului si Noului Cod Civil si Elemente de Drept Comparat

CAPITOLUL I NOŢIUNEA DE SUCCESIUNE Rolul pe care dreptul succesoral este chemat să-l joace în viaţa juridică română reclamă o bună cunoaştere a...

Legatul

CAPITOLUL I. Scurt istoric În comuna primitivă dreptul la moştenire îşi are originea încă din comuna primitivă, atunci când caracterul cu totul...

Nedemnitatea Succesorală

INTRODUCERE Motivarea alegerii temei Rolul pe care dreptul succesoral este chemat să-l joace în viaţa juridică română reclamă o bună cunoaştere...

Testamentul

INTRODUCERE Motivația alegerii temei Instituţia succesiunii în dreptul civil este menită să asigure o continuitate a raporturilor patrimoniale,...

Analiza Comparativă a Moștenirii Testamentare și Moștenirii Legale

1. Moştenirea ca instituţie de drept civil, caracteristicile ei, noţiunea şi importanţa. Se presupune că dreptul succesoral a apărut odată cu...

Testamentul

1. Consideraţii generale privind testamentul 1.1. Noţiunea şi caracterele juridice ale testamentului Succesiunea, sau moştenirea, desemnează...

Ai nevoie de altceva?