Băuturile spirtoase

ISTORIC

Bauturile alcoolice sunt cunoscute din cele mai vechi timpuri. Pe papirusurile si pe monumentele vechilor egipteni, cu mai mult de 3000 de ani i.e.n., la fenicieni, asirieni, ca si la alte popoare din Antichitate, se pomeneste de vin ca de o bautura a petrecerii, pentru cinstirea oaspetilor sau pentru indeplinirea ritualurilor religioase.

Cu mult inainte de era noastra, chinezii si japonezii fabricau rachiu din orez ca si din alte cereale.

Grecii de odinioara aveau un zeu al veseliei, pe Dionysos. La romani Bacchus, zeul veseliei si al petrecerilor era reprezentat ca un tanar care tine in mana un toiag, impodobit cu iedera si vita de vie, numit tirs.

Unii istorici arata ca grecii au inceput sa cultive vita de vie sub influenta fenicienilor. De la acestia, vita de vie a trecut in Sicilia, extinzandu-se apoi treptat pe toata coasta Marii Mediterane.

In Evul Mediu se consumau mult vinurile si in general bauturile alcoolice, in care se introduceau diferite extrase din plante. Berea se fabrica in manastiri pentru consumul populatiei de pe teritoriul acestora. Pe la mijlocul sec. al XVI-lea, manastirile au pierdut monopolul fabricarii berei, productia acestei bauturi capatand un caracter cvasiindustrial, in special in Germania. Consumul vinului si al berei, atata vreme cat nu era exagerat, nu producea insa consecinte prea grave pentru organismul omenesc. Urmari mult mai periculoase asupra organismului se vor ivi odata cu descoperirea si extinderea rachiurilor, a bauturilor distilate.

In sec. al VIII-lea, alchimistii arabi au descoperit alcoolul pe care l-au obtinut printr-un proces de distilare. De altfel, alcool si alambic sunt cuvinte de origine araba. Cuvantul alcool provine din arabul Al-Kohol(subtil, impalpabil).

In zilele noastre, alcoolul este raspandit sub numeroase forme, care din pacate sunt accesibile tuturor, indiferent de varsta si care aduc consecinte foarte grave asupra organismului omenesc. Desi exista bauturi alcoolice care sunt considerate a fi “fine”, pretul lor nu le face catusi de putin mai bune decat celelalte pentru sanatate.

CAPITOLUL I

Dispoziţii generale

Art. 1. - Prezentele norme stabilesc reguli generale cu privire la definirea, descrierea şi prezentarea băuturilor spirtoase destinate comercializării. Acestea se aplică atât băuturilor din producţia internă, cât şi celor provenite

din import.

Art. 2. - (1) Prin băutură spirtoasă se înţelege lichidul alcoolic destinat consumului uman, având proprietăţi

organoleptice particulare şi o concentraţie alcoolică de minimum 15% vol. la 20°C, cu excepţia lichiorului pe bază de ou, denumit avocat, advocat sau advokat, a cărui concentraţie alcoolică este de minimum 14% vol.

Băuturile spirtoase se obţin prin:

a) distilarea produselor naturale fermentate, cu sau fără adaos de arome;

b) distilarea unui macerat de substanţe vegetale, cu sau fără adaos de arome, zaharuri sau alte produse îndulcitoare;

c) adăugarea aromelor, a zahărului sau a altor produse îndulcitoare menţionate la art. 4 alin. (2) şi/sau a altor produse agricole la un alcool de origine agricolă şi/sau un distilat de origine agricolă şi/sau un rachiu, aşa cum sunt definite în prezentele norme;

d) amestecul unei băuturi spirtoase cu:

- una sau mai multe alte băuturi spirtoase;

- alcool etilic de origine agricolă, distilat de origine agricolă sau rachiu;

- una sau mai multe băuturi alcoolice;

- una sau mai multe băuturi.

(2) Nu sunt considerate băuturi spirtoase băuturile care au următoarele coduri: NC 220300, 2204, 2205, 220600 şi 2207.

Art. 3. - Agenţii economici care desfăşoară o activitate în domeniul producţiei şi comercializării de băuturi spirtoase au obligaţia de a respecta prevederile prezentelor norme.

CAPITOLUL II

Definiţii

Art. 4. - În sensul prezentelor norme, termenii folosiţi se definesc după cum urmează:

1. Concentraţie alcoolică volumetrică - raportul dintre volumul de alcool în stare pură, la temperatura de +20°C, conţinut în produs, şi volumul total al acestui produs la aceeaşi temperatură. Se exprimă în procente de volum (%

vol.);

2. Produse îndulcitoare - produsele care conferă gustul dulce, cum sunt: zahărul semialb, zahărul alb, zahărul alb extra, dextroza, fructoza, siropul de glucoză, zahărul lichid, zahărul lichid invertit, siropul de zahăr invertit, zahărul caramelizat, mustul de struguri concentrat rectificat, mustul de struguri concentrat, mustul de struguri proaspeţi, mierea de albine, siropul de roşcove, precum şi alte substanţe glucidice naturale care au un efect

analog cu acestea;