Calitatea de Comerciant în Raporturile Juridice Comerciale

Reglementarea calitatii de comerciant

Sectiunea 1

Conceptia Codului comercial roman privind raporturile comerciale .

Potrivit Codului comercial roman , subiecte ale raporturilor comerciale pot fi atat comerciantii cat si necomerciantii . Dreptul comercial roman avand la baza sistemul obiectiv dispune ca oricarei persoane care savarseste fapte obiective de comert , i se aplica prevederile legislatiei comerciale , indiferent daca persoana care le savarseste are sau nu calitatea de comerciant . Sau , altfel spus , poate fi subiect al unui raport comercial atat un comerciant cat si un necomerciant daca acesta savarseste una sau mai multe din faptele de comert enumerate in art. 3 Cod com .

Daca faptele de comert obiective sunt savarsite cu caracter profesional de catre o persoana avand comertul ca o profesiune, obisnuita , aceasta persoana dobandeste in temeiul art. 7 Cod com. calitatea de comerciant . In virtutea acestei calitati , art. 4 Cod com. prezuma ca fiind fapte de comert , pe langa cele enumerate in art. 3 Cod com. , celelalte contracte si obligatiuni ale unui comerciant , daca nu sunt de natura civila sau daca contrariul nu rezulta din insusi acel articol.

Daca insa savarsirea faptelor de comert obiective de catre o persoana are caracter accidental , raportul juridic care se naste este supus legilor comerciale , dar persoana care le-a savarsit; pastreaza calitatea de necomerciant . (art. 9 Cod com. )

Daca savarsirea faptelor de comert obiective , de catre o persoana , are caracter intamplator , raportul juridic generat de un astfel de fapt va fi supus legii comerciale , fara insa ca persoana in cauza sa dobandeasca statutul de comerciant . Situatia este aceeasi in cauza in care actul incheiat este o fapta de comert numai pentru una din partile actului juridic , raportul juridic va fi supus reglementarii dreptului comercial , fara ca , prin aceasta , persoana pentru care actul nu este fapta de comert , sa devina comerciant . Incheierea unui act care numai pentru contractant reprezinta o fapta de comert , atrage , de asemenea , aplicarea legii comerciale intregului raport juridic nu insa si calitatea de comerciant pentru partea contractanta .

Cu toate ca subiecte ale raporturilor comerciale pot fi atat comerciantii , cat si necomerciantii , totusi , in principal activitatea comerciala se realizeaza de catre comercianti . Aceasta calitate il indreptatea pe ilustrul comercialist I .L. Georgescu sa afirme :

“comerciantul este cel mai de seama actor al vietii economice si juridice ” .

Avand in vedere rolul comerciantilor in activitatea comerciala , Codul comercial precizeaza notiunea de comerciant si reglementeaza statutul juridic al comerciantilor .

Sectiunea 2

Definitia comerciantului.

Spre deosebire de faptele de comerţ , care nu au o definiţie legala , comerciantul este definit in art. 7 Cod Com. , astfel : “ Sunt comercianţi aceia care fac fapte de comerţ , avand comerţul ca o profesiune obişnuita , si societăţile comerciale “ Deci sunt comercianti atat persoanele fizice care savarsesc fapte de comert ca profesiune obisnuita , si societatile comerciale ‘’. Deci sunt comercianti atat persoanele fizice care savarsesc fapte de comert ca profesiune obisnuita – comercianti individuali - cat si persoanele juridice - comercianti colectivi. Codul Comercial defineste comerciantul persoana fizica nu prin apartenenta sa la un anumit grup profesinal - sistemul obiectiv - , ci prin actele si operatiunile , faptele de comert pe care le savarseste cu caracter profesional . In ceea ce priveste persoanele juridice , Codul comercial se rezuma la a preciza ca : " au calitatea de comerciant si societatile comerciale " . In consecinta vor avea calitatea de comerciant persoanele juridice care imbraca forma societatilor comerciale , potrivit legii nr . 31/1990. Precizarea notiunii de comerciant prezinta un interes deosebit.

Persoana care dobandeste statutul de comerciant , beneficiaza de un regim juridic diferit de acela al necomerciantilor .Astfel , calitatea de comerciant produce unele consecinte juridice asupra raporturilor juridice , la care persoana fizica participa , astfel :

- in vederea protejarii intereselor participantilor la activitatile

comerciale, legea stabileste anumite obligatii profesionale ale

comerciantilor : inmatricularea in registrul comertului , obligatia de a tine

anumite registre comeciale , respectarea regulilor privitoare la concurenta

loiala.

- actele comerciale incheiate de comerciant sunt supuse unor reguli

speciale , diferite de regimul juridic al actelor civile . Codebitorii sunt prezumati a fi solidari intre ei (art. 42 C.Com) ; dovada drepturilor comerciale se poate face cu orice mijloc de proba admis de lege (art. 46 C.Com).

- comerciantii – individuali sau colectivi – pot participa la

constituirea unor camere de comert , destinate a le promova si apara interesele .

- in cazul incetarii platilor pentru datoriile comerciale, comerciantul

poate fi declarat in stare de faliment (L. 64/1995 modificata )

- pentru profitul realizat din activitateacomerciala , comerciantii

sunt supusi impozitului catre stat (Legea nr.12/1991 privind impozitul pe profit )

- instituirea “prezumtiei de comercialitate“ pentru toate

operatiunile savarsite de un comerciant , ce vor fi supuse legilor comerciale . (Art. 4 Ccom . )

Intru-cat activitatea comerciala cuprinde , atat activitatea de producere a marfilor si serviciilor , cat si activitatea de circulatie (distributie ) a marfurilor , notiunea de comerciant este o notiune generica ; ea desemneaza orice persoana fizica sau juridical care desfasoara , in mod profesional , o activitate comerciala indiferent de obiectul acesteia .