Concurenta in Dreptul Comercial

Imagine preview
(10/10 din 1 vot)

Acest proiect trateaza Concurenta in Dreptul Comercial.
Mai jos poate fi vizualizat cuprinsul si un extras din document (aprox. 2 pagini).

Arhiva contine 1 fisier doc de 117 de pagini .

Iti recomandam sa te uiti bine pe extras, cuprins si pe imaginile oferite iar daca este ceea ce-ti trebuie pentru documentarea ta, il poti descarca. Ai nevoie de doar 10 puncte.

Domeniu: Drept Comercial

Cuprins

Introducere.3
Capitolul I. Concurenţa – expresia libertăţii comerţului şi a constrîngerii juridice sau „the rule of reason” în variantă europeană
1.1. Accepţiunile evolutive, bazele reglementării juridice şi funcţiile definitorii ale concurenţei. Corelaţii cu dreptul comunitar.7
1.2. Practicile abuzive de concurenţă – noţiune, delimitări şi varietăţi manifestate în practica comercială.21
1.3. Conceptul concurenţei neloiale – aspecte corelative cu contrafacerea, concurenţa ilegală şi anticontractuală.43
Capitolul II. Rolul statului în dezvoltarea concurenţei − metode de intervenţie, coordonare şi control
2.1. Structuri instituţionale abilitate cu reglementarea şi disciplinarea concurenţei comerciale.47
2.2. Regimul monopolurilor de stat şi natural – reglementări speciale şi implicaţii definitorii.60
2.3. Particularităţile concurenţei în sfera telecomunicaţiilor din Republica Moldova.66
2.4. Controlul de stat asupra structurii şi funcţionării pieţelor de mărfuri. Ajutorul de stat între licit şi ilicit.78
Capitolul III. Protecţia juridică împotriva concurenţei neloiale
3.1. Categoriile şi formele de manifestare ale actelor de concurenţă neloială.82
3.2. Impactul actelor de concurenţă neloială asupra consumatorilor – procedee specifice şi măsuri de combatere.97
3.3. Răspunderea juridică pentru concurenţa neloială.101
Încheiere.107
Bibliografie.110

Extras din document

Introducere

Prezenta lucrare este consacrată unui fenomen creat de o entitate cu mari ambiţii evoluţioniste, fiind un concept care subzistă mai mult prin elemente de natură concretă, practică, aflate într-o permanentă tensiune, ca o reflectare a unei tensiuni mai generale, atunci cînd este vorba de eficienţa şi libertatea economică, de promovarea şi protejarea pieţei.

Interesul pentru respectiva tematică rezidă din tot mai pregnanta tendinţă de mondializare a economiei, care a transformat planeta într-o piaţă uriaşă, iar agentul economic s-a văzut pus în faţa faptului împlinit: trebuie să facă faţă provocării concurenţiale potenţiale a tuturor celorlalţi agenţi economici activi în acelaşi domeniu şi, în consecinţă, să conceapă strategii competiţionale complexe care să-i asigure nu doar supravieţuirea, ci şi, dacă este posibil, preponderenţa. Printre acestea se numără, spre exemplu, abila, permanenta şi agresiva publicitate internaţională, vehiculată prin formidabilele mijloace de comunicare ale societăţii contemporane, care a contribuit nemijlocit la succesul unor firme ca McDonald’s sau Coca-Cola, dar, totodată, şi la standardizarea comportamentului şi la uniformizarea (sub)culturală a acestora.

Nu cred că aş fi învinuită de tratament părtinitor sau subiectivitate exacerbată dacă aş afirma că importanţa tematicii triate constă în caracterul plurilateral al dreptului concurenţei, a cărui finalitate este de a proteja competiţia economică, dar nu numai –căci, fie vorba între noi, politica privind concurenţa, în ansamblul ei, nu are numai scopuri economice, ci şi scopuri sociale şi politice. Ea vizează nu doar promovarea unei producţii eficiente, ci şi realizarea politicilor economice, promovarea creşterii economice, ridicarea standardelor de viaţă, şi, în plus, salvgardarea unei democraţii pluraliste care nu ar putea supravieţui unei puternice concentrări a puterii economice.

Sub aspect structural cercetarea se axează pe trei capitole care se circumscriu tendinţei de raliere a legislaţiei în domeniu la calapodul european, fără a omite, evidamente, arhicunoscutul specific moldovenesc (atît de omniprezent uneori).

Astfel primul capitol reliefează rolul politicii concurenţiale şi stringenţa promovării ei din perspectiva iminenţei unei activităţi normative deosebite; plus la asta, punerea în practică a politicii în cauză, prin intermediul acestor reglementări, impune o serie de clarificări în planul conceptelor sau al noţiunilor utilizate, în general al doctrinei juridice în materie, dar, nu mai puţin, soluţiile oferite de jurisprudenţă vin să întregească preocupările în această direcţie, pentru evidenţierea unor poziţii şi tendinţe în procesul de afirmare a principiilor care trebuie să călăuzească desfăşurarea corectă, neperturbată, a relaţiilor comerciale.

Imperativele epocii impun totodată a aloca spaţiu unor preocupări actuale ale eşchierului politic autohton (oricât de demagogige sau populiste ar părea uneori), legate de integrarea statului nostru în structurile comunitare europene în condiţiile în care, deşi recent creat, cadrul legal general al concurenţei necesită retuşarea unor carenţe semnalate de experţii europeni avizaţi în domeniu.

Din inerţie studiul degenerează în ceea ce a fost supranumit al doilea capitol, acesta devoalînd unul dintre cele mai mari paradoxuri ale epocii noastre, relevat de Philippe le Tourneau: “mondializarea şi, deci, liberalizarea economiei, sunt acompaniate de o creştere fără precedent a constrîngerilor legale şi administrative”, impuse atât prin norme juridice etatice, cît şi prin norme internaţionale. Căci libertatea nu poate fi absolută, ci trebuie astfel dimensionată şi jalonată, încît să poată fi „distribuită” celor îndreptăţiţi, potrivit unor principii fundamentale de echitate.

Prin urmare este inimaginabil a realiza o analiză a concurenţei în dreptul comercial fără a reflecta rolul statului în dezvoltarea şi promovarea acesteia, intervenţiile determinante în asigurarea unui cadru propice competiţiei, precum şi mutaţiile patologice care pot fi generate de un sistem afectat de corupţie, abuz de putere şi protecţionism.

Dinamicitatea unor sectoare viabile ale economiei naţionale a generat tendinţa subsemnatei de a determina formele particulare de manifestare a luptei concurenţiale în domeniul telecomunicaţiilor şi informaticii, gradul de competiţionalitate al pieţei respective, nu atît sub aspectul politicilor de marketing promovate, cît a modului de reacţionare la corolarul prevederilor instituite de legiuitor, precum şi de instituţiile abilitate a supraveghea respectarea principiilor sub aspectul cărora se conturează concurenţa.

Titlul capitolului trei nu şochează cu nimic – este destul de previzibilă analiza actelor de concurenţă neloială într-o teză consacrată concurenţei comerciale. Ceea ce merită însă a fi apreciat este intenţia de a le caracteriza prin prisma reglementărilor autohtone, în pofida inexistenţei unor reguli sau principii în materie care să se fi conturat de-a lungul anilor în legislaţia noastră, pe de o parte şi, uneori, precaritatea, inadecvarea sau incoerenţa unor decizii sau măsuri deja asumate, pe de altă parte.

Specifică acestui capitol este imposibilitatea de a trata exemplificator actele neloiale cu situaţii concrete din practica autohtonă, singura opţiune viabilă fiind cea de a utiliza bogata jurisprudenţă comunitară care, inefabil, este ilustrativă şi pentru Republica Moldova.

Fisiere in arhiva (1):

  • Concurenta in Dreptul Comercial.doc

Alte informatii

MINISTERUL ÎNVĂŢĂMÎNTULUI ŞI TINERETULUI AL REPUBLICII MOLDOVA UNIVERSITATEA LIBERĂ INTERNATIONALĂ DIN REPUBLICA MOLDOVA