Cuprins
- CAPITOLUL I 4
- Introducere în studiul dreptului 4
- 1.1.Organizarea ştiinţelor juridice în sistemul ştiinţelor 4
- 1.2.Stiinţele juridice istorice 6
- 1.3.Ştiinţele juridice de ramură 6
- 1.4.Ştiinţele juridice ajutãtoare (auxiliare) 7
- 1.5. Teoria generalã a dreptului (Enciclopedia dreptului ) 8
- 1.6.Originea, definirea şi accepţiunile noţiunii de drept 8
- 1.7.Noţiunea, obiectul şi definirea dreptului comercial 9
- 1.8. Izvoarele dreptului comercial 10
- 1.9.Delimitarea dreptului comercial în raport cu alte ramuri ale sistemului de drept 11
- CAPITOLUL II 13
- CONTRACTELE COMERCIALE 13
- I. Aspecte generale privind contractele comerciale 13
- 2.1.Noţiuni definitorii 13
- 2.Condiţii de formă şi validitate ale contractului comercial 15
- 2.2.Obiectul şi cauza contractului comercial 19
- 2.3 . Clasificarea contractelor comerciale 22
- Capitolul III 24
- Contractul de Leasing 24
- 3.1.Finanţarea : 24
- 3.2.Contractul de leasing 24
- 3.3 Noţiunea contractului de leasing 26
- 1. Reglementarea legală 26
- 2. Definiţia contractului de leasing 26
- 3. Caracterele juridice ale contractului de leasing 27
- 3.4. Caracterul sinalagmatic al contractului de leasing 27
- 3.4. Caracterul oneros al contractului de leasing 28
- 3.5. Caracterul consensual al contractului de leasing 28
- 3.6. Contractul de leasing -contract cu executare succesivă 29
- 3.7. Contractul de leasing - contract numit 29
- 3.8. Contractul de leasing - contract negociat 30
- 3.9. Contractul de leasing - contract încheiat intuitu personae 30
- 3.10. Contractul de leasing transmite dreptul de folosinţă 31
- 4.Natura juridică a contractului de leasing 31
- 4.1. Delimitarea contractului de leasing faţă de locaţiune 32
- 4.2. Delimitareacontractului de leasing faţă de vânzarea-cumpărarea în rate 34
- 4.3. Delimitarea leasingului faţă de credit 34
- 4.4. Delimitarea leasingului faţă de împrumutul de folosinţă 35
- 4.5. Natura juridică a contractului de leasing 36
- Secţiunea a II- a 37
- Formele contractului de leasing 37
- 1. Clasificarea contractului de leasing după obiectul său 37
- 2. Clasificarea contractului de leasing după conţinutul ratelor 38
- 2.1.Contractul de leasing financiar 38
- 2.2.Contractul de leasing operaţional 42
- 3.Clasificarea contractului de leasing după modul de calcul al ratelor 44
- 3.1. Leasingul brut si leasingul net 45
- 3.2 Leasing cu amortizare intgrală şi leasing cu amortizare parţială 46
- 4. Clasificarea contractului de leasing după durată 46
- 5. Clasificarea contractului de leasing după apartenenţa părţilor 46
- 6.Clasificarea leasingului după specificul tehnicii de realizare 47
- 6.1. Contractul de lease-back 47
- 6.2. Contractul de leasing experimental 48
- 6.3. Contractele time-sharing 49
- 6.4. Contractul de renting 49
- 6.5. Contractul de leasing acţionar 50
- 6.6. Master leasing 50
- Secţiunea a III- a 52
- Condiţiile de validitate ale contractului de leasing 52
- A. Capacitatea părtilor contractante 52
- 1 .Capacitatea finanţatorului 53
- 2. Capacitatea locatorului de a încheia un contract de leasing 54
- 3. Capacitatea de a contracta a utilizatorului 54
- B. Consimţământul 56
- C. Obiectul contractului de leasing 59
- D. Cauza încheierii contractului de leasing 63
- E. Forma şi conţinutul contractului de leasing 64
Extras din proiect
CAPITOLUL I
Introducere în studiul dreptului
1.1.Organizarea ştiinţelor juridice în sistemul ştiinţelor
Relaţiile în care intră oamenii sunt constituite în sistem şi anume , în ceea ce literatura filozofică denumeste ca fiind sistemul social-global.
Existenţa materială şi spirituală a omului, viaţa socială însăsi nu pot fi concepute decât în contextul unui şir infinit şi neîntrerupt de natură variată , în funcţie de planurile şi laturile vieţii în care se înscriu.
Privite în unitatea şi în diversitatea lor , relaţiile în care intră oamenii asigură atât conţinutul cât şi legăturile între structurile (componentele) unui întreg cu fizionomie proprie-sistemul unitar al vieţii sociale al unei etape istorice-sistem care se alcatuieşte din subsisteme precum: relaţiile dintre om şi natură, relaţiile de producţie, relaţiile bazate pe raporturile de familie, de comunitate, de categorie socio-profesională, sau în legatură cu aceste raporturi şi, în sfârşit sistemul instituţional.
La rândul lor aceste subsisteme , potrivit teoriei sistematice, sunt considerate sisteme în raport cu propriile lor componente.
Cadrul relaţional se înfaptuieşte pe diferite planuri. Relaţiile în care intră oamenii intervin şi se pot desfăsura potrivit unor reguli cu vonţinut corespunzator. Cele mai importante reguli din aceste domenii sunt în cocncordanţă cu interesele generale şi fundamentale ale statului, motiv pentru care sunt preluate de drept , şi bineînteles,analizate de ştiinţa dreptului şi sunt transformate în norme juridice prin adăugarea elementului punitiv. Acest element constituie trăsătura definitorie şi distinctivă prin care regulie de drept se deosebesc şi individualizeazã faţă de regulile din celelalte domenii.
Ca şi dreptul, ştiinţa în general extrage din toate componentele sistemului social-global, pentru o mai profundă analiză, spre a ajunge la anumite concluzii, idei,concepte,categorii, principii.
Astfel considerată, ştiinţa este considerată un sistem cu subsistemele precizate şi anume : subsistemul ştiinţelor naturii, subsistemul ştiinţelor despre societate şi subsistemul ştiinţelor despre gândire.
Fiecare din aceste subsisteme pot fi considerate ca sistem în raport de propriile lor componente.
Astfel, subsistemul ştiinţelor sociale poate fi considerat sistem in raport cu componentele sale: ştiinţele de tip monotetic, ştiinţele istorice,ştiinţele juridice împreuna cu cele ce se referă la aspectele normative ale acţiunii umane cercetarea epistemologică a ştiinţei.
Ştiinţele juridice, subsisteme al ştiinţelor sociale, pot fi considerate sistem în raport cu componentele sale: ştiinţele juridice, ştiinţele de ramură, ştiinţele ajutătoare şi teoria generala a dreptului.
Organizarea ştiinţelor juridice într-un sistem clădit pe componentele precizate mai sus este sustţinut de urmaătoarele argumente:
-dreptul însuşi este un sistem complex alcătuit dintr-un ansamblu de norme juridice care intervin în toate domeniile vieţii economico-sociale,politice şi de altă natură;
-ştiinţa dreptului analizează normele juridice din aceste diverse domenii în stânsă legătură cu relaţiile sociale care le guvernează;
-complexitatea fenomenului social-juridic obliga la cercetări în domenii multiple şi variate dar şi cu privire la punerea în valoare a laturilor corelate ale acestui fenomen;
-organizarea în sistem a ştiintelor juridice se impune şi datorită nevoii studierii dreptului din perspectivă istorică, precum şi pentru necesitatea calrificării perspectivei reglementărilor juridice.
1.2.Stiinţele juridice istorice
Stiinţele juridice istorice abordează fenomenul juridic din doua perspective:
-studierea istoriei dreptului dintr-o anumită ţară (ex. Istoria dreptului românesc)
-cercetarea dezvoltării în plan general a fenomenului juridic din care se ocupă istoria generala a dreptului;
În acelaşi timp prin intermediul ştiinţelor juridice poate fi observată apariţia, devenirea şi dispariţia unor forme de drept.
Preview document
Conținut arhivă zip
- Contractul de Leasing, Report si Factoring.doc