Drept Comercial

Notiunea de drept comercial

Dreptul comercial intern este un ansamblu de norme juridice care genereaza raporturi juridice ce izvorasc din savarsirea de acte juridice, fapte si operatiuni calificateca drept fapte de comert, precum si rapoarte juridice la care participa persoane ce au calitatea de comercianti.

Cand definim drept comercial international adaugam definitii anterioare elementelor de internationalitate, de extrancitate.Definitia simplista a actului juridic care reprezinta manifestarea devointa savarsita cu intentia de a se produce efecte juridice (nasterea, manifestarea, incetarea unui act).

Fapt juridic reprezinta manifestarea de vointa savarsita fara intentia producerii efectelor juridice, efecte ce se produc totusi in temeiul legii.Faptele juridice sunt de 2 feluri:1. licite; 2.ilicite.

Internationalitatea ca element specific al dreptului comercial, exista contracte care se nasc si se schimb in interiorul unui stat, aceste contracte neinteresand dreptul comertului international.Exista insa si contracte care prin structura lor sau prin circumstantele de care se leaga inchiderea, executarea, modificarea lor cuprind cu ele un element strain (de extrancitate) care determina posibilitatea aplicarii acluiasi act, doua sau mai multe legi ce apartin unor state diferite.

Cele mai multe comenzi internationale folosite pt.determinarea caracterului international sunt:

1. un criteriu subierctiv: partile contractante au domiciliul, sediul in state diferite in momentul incheierii contractului

2. un caracter obiectiv: marfa, produsul, serviciile se afla in tranzit international, adica tranziteaza cel putin o frontiera de stat in cursul executarii contractului.Legea romana adauga si resedinta sau fondul de comert in determinarea internationalitatii unui contract.

Izvoarele dreptului comercial intern si international

1. Izvoarele de drept comercial intern reprezinta forma concreta de manifestare a normei juridice.Izvoarele interne ale dreptului comercial intern sunt:

- Constitutia Romaniei;

- Codul Comercial;

- Codul Civil cu legile comerciale:Legea 31/90 a soc.com.;

Legea 26/90 pv.Registrul Comertului;

Legea 64/95 pv.reorganizarea judiciara si falimentara;

Legea 21/96 pv.reorganizarea concurentei;

Legea 32/00 pv.documentele de asigurari;

Legea 58/98 pv.legea bancara.

Aceste izvoare interne reprez.izvoare si pt.dreptul comercial international.Acestea deoarece legea aplicabila unui contract va fi in majoritatea cazurilor o lege nationala aunui stat. Exista putine conventii internationale aplicabile direct unor contracte.

2. Izvoare internationale ale dreptului comercial international

Conventiile internationale indiferent cum s-ar numi acestea (acord, tratat, conventie, carta) reprez. princialul izvor international. Exista conventii cu caracter general (Tratatul de la Roma din 1957 prin care se instituie comunitatea economica europeana, Tratatul de la Masthrict din 1992) si conventii cu caracter mondial (Curtea Natiunilor Unite si Acordul general pt. tarife si comert),dar exista conventii internationale prin care se creaza un drept substantial uniform:Conventia pv.vanzarea internationala de marfuri incheiata la Viena in 1980; Conventia pv.recunoasterea si executarea sentintelor arbitrare straine la New York in 1958; Conventia pv.arbitrajul; Acordul de asociere al Romaniei si UE de la Bruxelles.

Lizantele internationale

Lizantele sau uzurile sau cutumurile reprez.reguli de conduita nascute din practica sociala, utilizate vreme indelungata si care se respecta in tocmai cu legea. Uzurile pot fi: 1. normative

2. conventionale.

1. Uzurile normative au aceiasi forta cu legea, chir legea facand trimitere la aplicarea lor; au rolul de a completa, suplini si inlatura legea.

2. Uzurile conventionale au forta juridica datorita vointei partilor contractuale prin inserarea in contract a aplicarii lor; au rolul de a completa si de a interpreta cotractul. Daca partile contractante doresc inlaturarea uzante normative trebuie sa-si modifice vointa in aceasta directie in timp ce aplicare uzurilor conventionale va interveni numai in momentul unei modificari extreme.

Uzurile de comert sunt foarte diverse astfel incat aplicarea lor in practica poate fi dificila.Camera de comert de la Paris a codificat si uniformizat uzurile conventionale, fie sub forma de reguli (regulile INOOTERMS) sau publicitatii pv.acreditivul documentoo incasso, garantiile contractulale, clauza de forta majora si de impreviziune.

Curs 2

Faptele de comert

Faptele de comert sunt toate faptele juridice si operatiunile ec.prin care se realiz.producerea de bunuri, executarea de lucruri,prestarea de servicii sau operatiuni de interpunere prin circulatia bunurilor cu scopul obt.profitului.

Necesitatea definirii faptelor de comert rezulta din urmatoarele considerente:

1.Actele juridice ( contractele,au caracter dual,sunt fie civile, fie comerciale si este nevoie a califica fiecare act pt. a sti cand aplicam legea comerciala si regulile acesteia derogatorii de la dreptul comun: ex.solidaritatea codebitorilor, interdictia acordarii termenului de gratie, libertatea probelor, curgerea de drept a dobanzilor de la scadenta).

In functie de calificarea unui contract comercial sau civil,determinarea juridica a litigiului si instanta competenta sa sanctioneze acel litigiu.In codul comercial se prezinta actele si operatiunile ce sunt considerate fapte de comert.

Astfel acestea pot fi intotdeauna acte de comert chiar daca cel care le savarseste nu are calitatea de comerciant.

In Romania s-a optat pt.conceptia obiectiva reflectata in cele prezentate anterior. In alte tari precum Germania s-a optat pt.conceptia subiectiva pv.faptele de comert. In codul german nu sunt prezentate actele juridice ce reprezinta fapte de comert, acestea fiind toate actele savarsite de o persoana ce are calitatea de comerciant.

Enumerarea faptelor de comert realizate de codul comercial nu este limitata putatnd adauga toate toate activitatile comerciale ce pot fi savarsite pe teritoriul tarii noastre conform codului CAEN.

Activitatile de educatie si invatamant in mod traditional au fost excluse din categoria fapte de comert.Chiar atunci cand invatamantul se organizeaza in baa unei initiative private, el nu este activitate comerciala

2. Activitatea liberilor profesoinisti - obiectivul de activitate al profesiunilor liberale (avocati, notari, medici, arhitecti) ei nu reprez.activitate comerciala, ei isi pun cunostintele la dispozitia clientilor in schimbul unor onorarii.

Jocurile de intrajutorare nu reprez.activ.comerciale si sunt interzise prin lege, ele nu trebuiesc confundate cu jocurile de noroc care se desfasoara intr-un mod organizat.

3. Locatia de gestiune - regulile autonome au posibilitatea de a da in locatie de gestiune (de a inchiria) anumite sectii, platforme, uzine, unor presoane fizice sau juridice in schimbul unei redevente (chirii).

Gestiunea ce are ca obiect un fond de comert reprezinta fapte de comert:

a) Fapte de comert obiective reglmentate de Art.3;

b) Fapte de comert subiective reglementate de Art.4 cod comercial;

c) Fapte de comert unilaterale sau mixte reglementate de Art.56 cod comercial.

I. Fapte de comert obiective

Pot fi la randul lor clasificate in functie de criteriile ec.avand in vedere ca operat.ec. prevaleaza (predomina):

a) Operatiuni de actiuni in circulatia sau schimbul marfurilor a1 – vanzare-cumpararea comerciala;

a2 - operatiuni de banca si de schimb.

b) Intreprinderi;

c) Fapte de comert conexe sau accesorii.

Cumpararea de producte sau de marfuri spre a se inchiria sau spre a se revinde fie in natura fie dupa ce se vor fi lucrat sau pus in lucru, tot astfel cumparaturile de obligatiuni ale statului si alte titluri de credit circuland in comert cand au fost cumparate cu intentia de vanzare.