Dreptul afacerilor - actul constitutiv între teorie și practică

Proiect
7/10 (1 vot)
Domeniu: Drept Comercial
Conține 1 fișier: doc
Pagini : 26 în total
Cuvinte : 9749
Mărime: 44.77KB (arhivat)
Publicat de: Eliana Mirea
Puncte necesare: 8
Profesor îndrumător / Prezentat Profesorului: Conf.Univ.Dr.Alunica Morariu
Actul constitutiv între teorie şi practică - Aplicaţie pe Societatea Comerciala EXTAZ 09 COM SRL Rosiori UNIVERSITATEA ,,Ştefan cel Mare,, Suceava Facultatea de Ştiinţe Economice şi Administraţie Publică Programul de Studii :ECTS/CIG An I,Forma de învăţământ ID

Extras din proiect

Partea I

Coordonate teoretice

1.ASOCIAŢI

Pot avea calitate de asociaţi atât persoanele fizice cât şi persoanele juridice, române şi străine. În materie de societate, capacitatea juridică trebuie să fie de natură specială. Asocierea implică un act de dispoziţie asupra patrimoniului propriu, ceea ce impune capacitatea de exerciţiu deplină a persoanei fizice sau juridice contractante.

Calitatea de asociat într-o societate în nume colectiv sau în comandită simplă poate constitui un obstacol la asocierea aceleiaşi persoane într-o altă societate comercială concurentă sau având acelaşi obiect.

În ceea ce priveşte societăţile comerciale, ca persoană juridică, ele pot dobândi, în principiu, calitatea de asociat în alte societăţi comerciale, cu unele restricţii. Astfel, una şi aceeaşi persoană juridică nu poate dobândi calitatea de asociat în două sau mai multe societăţi cu răspundere limitată unipersonală.

Termenul de societate desemneazǎ o asociere dintre douǎ sau mai multe persoane care se obliga reciproc sǎ coopereze pentru desfǎşurarea unei activitǎți şi sǎ contribuie la aceasta prin aporturi baneşti, în bunuri, în cunoştințe specifice sau prestații, cu scopul de a împǎrți beneficiile sau de a se folosi de economia ce ar putea rezulta. Fiecare asociat contribuie la suportarea pierderilor proportional cu participarea la distributia beneficiului, daca prin contract nu s-a stabilit altfel.

Există o mare diversitate de forme asociative: cu scop lucrativ (societăţile comerciale, regiile autonome etc.) şi fară scop lucrativ (asociaţiile şi fundaţiile); de natură juridică civilă (societăţile agricole şi societăţile care au ca obiect al activităţii cumpărarea şi vânzarea imobilelor) şi de natură juridică comercială (societăţile comerciale, asociaţiunea în participaţiune); cu personalitate juridică (societăţile comerciale, societăţile cooperatiste) şi fără personalitate juridică (asociaţiunea în participaţiune, societăţile civile).

CAPITOLUL I.FORMA,DENUMIREA,SEDIUL,DURATA,OBIECTUL DE ACTIVITATE

Societăţile comerciale se deosebesc de diversele asociaţii şi de alte grupuri de persoane de tip apropiat prin următoarele:

a) au un scop lucrativ, adică un scop pecuniar, de a realiza şi împărţi foloasele rezultate prin asociere şi distribuite numai în favoarea membrilor săi;

b) sunt grupuri de persoane dar şi de capitaluri. Societăţile comerciale nu pot exista fără un patrimoniu comun;

c) îşi pot fragmenta, în mod fictiv, capitalul social, în fracţiuni reprezentate printr-un titlu, ce poartă denumirea de părţi sociale sau, după caz, acţiuni;

d) prin scopurile lor lucrative contribuie decisiv la dezvoltarea economică;

e) obiectivul lor este realizarea şi împărţirea profitului. Din acest motiv sunt numite şi „societăţi de profit”, spre deosebire de diferite asociaţii care, în general, au scopuri ideale, nemateriale.

Reglementări juridice

Regimul juridic al societăţilor comerciale din Romănia este reglementat de Legea nr. 31/1990 , republicată, cu modificările ulterioare.

Există şi reglementări conexe: în materie bancară, asigurări etc. Legea nr. 26/1990 modificată şi completată a reînfiinţat Registrul Comerţului. Reglementările legilor speciale se completează cu Noul Cod Civil.

NOŢIUNEA ŞI CARACTERISTICILE SOCIETĂŢILOR COMERCIALE

Legea nr. 31/1990 nu defineşte societăţile comerciale însǎ literatura de specialitate arată că societatea comercială este o persoană juridică. Ea este constituită pe baza unui contract, prin care două sau mai multe persoane consimt

să formeze cu aportul lor un fond social, în scopul de a împărţi beneficiile care ar rezulta din exercitarea actelor de comerţ.

Caracteristicile societăţilor comerciale

Din definiţia dată societăţii comerciale rezultă trăsăturile ei:

a) activitatea economică pe care o desfăşoară constă în săvărşirea unor activitǎți de producție, comerț sau prestǎri servicii;

b) ea îşi constituie un patrimoniu propriu, care rezultă iniţial din contribuţia sau aportul fiecărui asociat la constituirea societăţii;

c) patrimoniul social garantează drepturile creditorilor sociali şi este distinct de proprietatea fiecărui asociat;

d) are un scop lucrativ, care constă în realizarea acelor activităţi specifice, prevăzute în obiectul ei de activitate;

e) toţi asociaţii participă la realizarea şi împărţirea beneficiilor şi pierderilor;

f) dobândeşte personalitate juridică care-i conferă calitatea de subiect de drept.

FORMELE SOCIETĂŢILOR COMERCIALE

Potrivit dispoziţiilor art. 2 al Legii nr. 31/1990 societăţile comerciale cu personalitate juridică se pot constitui în cinci forme: societatea în nume colectiv; societatea în comandită simplă; societatea pe acţiuni; societatea în comandită pe acţiuni; societatea cu răspundere limitată.

Prin legi speciale se pot constitui în cadrul unora dintre cele cinci forme, dar cu unele particularităţi, următoarele societăţi comerciale: societăţi bancare; societăţi de asigurări; societăţi cu participare străină.

Societatea în nume colectiv sau comandită simplă se constituie prin contract de societate,iar societatea pe acţiuni,în comandită pe acţiuni sau cu răspundere limitată se constituie prin contract de societate sau statut.

Societatea cu răspundere limitată se poate constitui şi prin actul de voinţă al unei singure persoane .În acest caz se întocmeşte numai statutul.Contractul de societate şi statutul pot fi încheiate sub forma unui înscris unic,denumit act constitutiv.

Actul constitutiv al societăţii în nume colectiv,în comandită simplă sau cu răspundere limitată va cuprinde:

a)datele de identificare a asociaţilor

b)forma,denumirea şi sediul social

c)obiectul de activitate al societăţii ,cu precizarea domeniului şi a acticităţii principale

d)capitalul social,cu menţionarea aportului fiecărui asociat,în numerar şi în natură,valoarea aportului în naturăşi modul evaluării.La societăţile cu răspundere limitată se vor preciza numărul şi valoarea nominală a părţilor sociale,precum şi numărul părţilor sociale atribuite fiecărui asociat pentru aportul său

e)asociaţii care reprezintă şi administrează societatea sau administratorii neasociaţi,datele lor de identificare,puterile ce li s-au conferit şi dacă ei urmează să le exercite împreună sau separat;

f)partea fiecărui asociat la beneficii şi pierderi;

g)sediile secundare;

h)durata societăţii;

i)modul de dizolvare şi de lichidare a societăţii;

Preview document

Dreptul afacerilor - actul constitutiv între teorie și practică - Pagina 1
Dreptul afacerilor - actul constitutiv între teorie și practică - Pagina 2
Dreptul afacerilor - actul constitutiv între teorie și practică - Pagina 3
Dreptul afacerilor - actul constitutiv între teorie și practică - Pagina 4
Dreptul afacerilor - actul constitutiv între teorie și practică - Pagina 5
Dreptul afacerilor - actul constitutiv între teorie și practică - Pagina 6
Dreptul afacerilor - actul constitutiv între teorie și practică - Pagina 7
Dreptul afacerilor - actul constitutiv între teorie și practică - Pagina 8
Dreptul afacerilor - actul constitutiv între teorie și practică - Pagina 9
Dreptul afacerilor - actul constitutiv între teorie și practică - Pagina 10
Dreptul afacerilor - actul constitutiv între teorie și practică - Pagina 11
Dreptul afacerilor - actul constitutiv între teorie și practică - Pagina 12
Dreptul afacerilor - actul constitutiv între teorie și practică - Pagina 13
Dreptul afacerilor - actul constitutiv între teorie și practică - Pagina 14
Dreptul afacerilor - actul constitutiv între teorie și practică - Pagina 15
Dreptul afacerilor - actul constitutiv între teorie și practică - Pagina 16
Dreptul afacerilor - actul constitutiv între teorie și practică - Pagina 17
Dreptul afacerilor - actul constitutiv între teorie și practică - Pagina 18
Dreptul afacerilor - actul constitutiv între teorie și practică - Pagina 19
Dreptul afacerilor - actul constitutiv între teorie și practică - Pagina 20
Dreptul afacerilor - actul constitutiv între teorie și practică - Pagina 21
Dreptul afacerilor - actul constitutiv între teorie și practică - Pagina 22
Dreptul afacerilor - actul constitutiv între teorie și practică - Pagina 23
Dreptul afacerilor - actul constitutiv între teorie și practică - Pagina 24
Dreptul afacerilor - actul constitutiv între teorie și practică - Pagina 25
Dreptul afacerilor - actul constitutiv între teorie și practică - Pagina 26

Conținut arhivă zip

  • Dreptul Afacerilor - Actul Constitutiv intre Teorie si Practica.doc

Alții au mai descărcat și

Norma juridică

Norma juridica si norma juridica si „regula juridica” în doctrina juridica are acelasi înteles. Literatura franceza, fara sa înlature cuvîntul...

Întreprinderile

Notiuni generale Potrivit art. 3 din Codul comercial sunt considerate fapte de comert urmatoarele intreprinderi: - intreprinderi de furnituri...

Fondul de comerț

FONDUL DE COMERT = reprezinta ansamblul bunurilor mobile si imobile, corporale si necorporale, utilizate de un comerciant in desfasurarea...

SRL-ul

Constituire URBAN PAVEL, cetatean roman, cu domiciliul in Bacau str. Stadionului nr.19, sc.A, ap.16, judetul Bacau identificat prin B.I. seria GT...

Te-ar putea interesa și

Dreptul Afacerilor

NOTĂ INTRODUCTIVĂ Locul şi importanţa disciplinei 1. Sub raport didactic: a) locul disciplinei în cadrul programei de învăţămînt Disciplina de...

Ai nevoie de altceva?