Exercitarea Comerțului în Limitele Concurenței Licite

Capitolul I – Libertatea concurenţei in economia de piaţă

1.1 Noţiunea de concurenţă

În economia de piaţa,forma modernă de organizare a activitaţii economice,agenţii economici acţionează în mod liber, pe baza proprietăţii private şi în concordanţă cu legea cereriii şi ofertei.

Între agenţii economici care produc aceleaşi mărfuri ori servicii exista o lupta permanentă pentru atragerea clienteli pentru mărfurile şi serviciile oferite pe piaţă.

Concurenţa este definită ca o confruntare între agenţii economici pentru câştigarea şi conservarea clientelei, în scopul rentabilizării propriei activităţi .

Având în vedere rolul pozitiv, stimulativ, pe care îl are concurenţa in activitatea economică, legea trebuie să instituie cadrul juridic necesar pentru manifestarea acesteia . În acest sens, însaşi Constituţia României prevede ca statul trebuie să asigure ,,libertatea comerţului, protecţia concurenţei loiale,crearea cadrului favorabil pentru valorificarea tuturor factorilor de producţie” (art. 135).

Prin legi speciale sunt stabilite limitele în care trebuie să se manifeste libera concurenţă, precum şi consecinţele pe care le au încălcările acestor limite legale.

1.2 Concurenţa licită şi concurenţa ilicită

În economia de piaţă, exercitarea concurenţei constituie un drept al oricărui agent economic. Ca orice drept recunoscut şi protejat de lege, dreptul la concurenţă trebuie exercitat cu bună credinţa, fără să încalce drepturile şi libertăţile celorlalţi agenţi economici, şi cu respectarea legii şi a bunelor maniere. Numai dacă exercitarea concurenţei are loc în aceste limite, concurenţa este licită sau loială şi, deci, ea este ocrotită de lege.

În cazul exercitării abuzive a dreptului la concurenţă, a folosirii de mijloace nepermise de lege pentru atragerea clentelei, concurenţa este ilicită şi, în consecinţă,este interzisă. Întrucât o asemenea exercitare a concurenţei este păgubitoare pentru agenţii economici lezaţi, cât şi pentru insăşi desfăşurarea activităţii comerciale în ansamblul ei, legea instituie anumite măsuri menite să înlature consecinţele pagubitoare.

Concurenţa este protejată de lege sub un dublu aspect .

Pe de o parte, legea reprimă înţelegerile şi practicile anticoncurenţiale, monopoliste, care periclitează existenţa concurenţei. Această protecţie este asigurată prin Legea nr. 21/1996 asupra concurenţei .

Pe de altă parte, legea are în vedere sancţionarea folosirii unor mijloace nelicite de atragere a clientele (concurenţa neloiala). Această protecţie face obiectul Legii nr. 11/1991 privind combaterea concurenţei neloiale .

În sfarşit, legea asigură combaterea practicilor incorecte ale comercianţilor în relaţia cu consumatorii. Această reglementare face obiectul Legii nr. 363/2007 privind combaterea practicilor incorecte ale comercianţilor în relaţia cu consumatorii şi armonizarea reglementarilor cu legislaţia europeană privind protecţia consumatorilor .

Ansamblul normelor legale care urmăresc protecţia împotriva practicilor anticoncurenţiale şi împotriva comportamentului abuziv ai agenţiilor economici în atragerea clientele formeaza dreptul concurenţei comerciale.