Formalități de înregistrare și autorizare

INTRODUCERE:

“De ce dreptul comercial? De ce este necesara existenta societatilor comerciale?”

In societatea comerciala, actiunile omului sunt determinate de trebuintele (nevoile) sale. Aceste actiuni, proprii si comune tuturor indivizilor ce compun societatea, trebuie insa limitate pentru ca in mod inerent, interesele pesonale ale indivizilor pot veni in conflict, ceea ce ar dauna insasi existenta societatii. Diversitatea si complexitatea relatiilor sociale 1 izvorate din interesele individuale impun, deci, necesitatea organizarii si reglementarii lor, pentru a putea face posibila convietuirea in cadrul societatii si a dezvoltarii acesteia. In acest sens, se poate afirma ca dreptul constitutie o autoreglementare a actiunilor omenesti referitoare la raporturile dintre oameni sau grupuri de oameni.

Totusi, activitatea comerciala care, in circuitul economic productie-consum, indeplineste formalitatile de distributie si de circulatie a marfurilor presupune conditii speciale de natura sa asigure garantarea caracteristicilor esentiale ale acestei activitati: celeritate, securitate si credit. Aceste conditii nu pot fi indeplinite intotdeauna de procedurile lente si destul de complicateprevazute de dreptul civil, motiv pentru care s-a simtit nevoia unor reglementari speciale, adaptate caracterului operatiunilor comerciale. Astfel, unele institutii de drept commercial au aparut inca de timpuriu, chiar in cadrul dreptului roman 2.

Dreptul comercial apare – in felul acesta – ca un drept professional (al comerciantilor, ca personae fizice sau juridice), dreptul comun in materie ramanand dreptul civil. Aceasta inseamna ca, atunci cand normele de drept commercial nu dispun, se aplica normele de drept civil (art. 1 C. com).

Principalul izvor al dreptului commercial – dar nu ultimul – este actul normative, iar principalul act normative este – bineinteles – legea. Astfel, contin reglementari de drept comercial in primul rand Constitutia Romaniei 3 , dar si mai multe legi fie organice, fie ordinare, dintre care se mentioneaza: Codul Comercial Roman din 1887 (cu modificarile ulterioare), Legea asupra cambiei si biletului la ordin – 1934, Legea asupra Cec-ului – 1934, si multe altele, finalizand cu Legea 15/1990, Legea 31/1990 (Legea societatilor comerciale completata si modificata ulterior, Legea 26/1990 (Legea privind Registrul Comertului, cu modificarile si completarile ulterioare), Legea 64/1995 (privind reorganizarea si lichidarea judiciara) etc – desigur – ca izvor de drept comun, Codul Comercial Roman din 1864.

Cu privire la corelatia dintre Codul commercial si legile comerciale speciale se aplica principiul “Specialia generalibus derogant”, potrivit caruia in concursul dintre legile speciale si cele generale (cum este, de exemplu, Lega 31/1990 privind societatile comerciale si Codul comercial) se acorda prioritate celor speciale.

Tinandu-se cont de prioritatea legilor speciale, comerciantul beneficiaza de anumite drepturi si are obligatii, care, impreuna, formeaza continutul statutului juridic al comerciantului.

Cele mai importante obligatii ale comerciantului sunt:

- inregistrarea in Registrul Comertului 4

- intocmirea registrelor comerciale 5

CAP. I: Procedura unica de inregistrare si autorizare a functionarii comerciantilor

Romania a obtinut statutul de tara asociata la Uniunea Europeana incepand cu data de 01.02.1995, odata cu definitivarea procedurii de ratificare a Acordului European. Acest moment a marcat necesitatea pregatiriiintegrarii tarii noastre in Uniunea Europeana si din punct de vedere legislativ.

Unele dintre preocuparile importante ale Uniunii Europeane sunt cele din domeniul commercial.

Datorita activitatii complexe desfasurate de catre societatea comerciala in cadrul raporturilor juridice comerciale internationale s-a impus, pe de o parte, armonizarea legislatiei in acest domeniu in tarile membre, si pe de alta parte, armonizarea legislatiei din tarile associate cu legislatia comunitara.

In conformitate cu ansamblul legislative international din domeniul dreptului comercia s-a inceput armonizarea legislatiei comerciale si la nivel national; astfel a aparut necesitatea aprobarii OUG 76/2001, ca prim pas spre politica de integrare economica europeana, a tarii noastre.