Fuziunea și Divizarea Societăților Comerciale

1. Fuziunea

1.1 Conceptul de fuziune

Fuziunea se realizează fie prin absorbția unei societăți de către o altă societate, fie prin contopirea a două sau mai multe societăți pentru a constitui o societate nouă.

În dreptul românesc, instituția juridică a fuziunii societăților comerciale este reglementată, în principal, de Legea nr.31/1990, republicată.

Legiuitorul detaliază procedura de fuziune a societăților comerciale, procedură care are ca act principal proiectul de fuziune. Sunt reglementate totodata aspectele ce țin de conținutul, de înregistrarea și publicitatea proiectului de fuziune.

Legislatia noastră conține, în egală măsură, dispoziții referitoare la dreptul de opoziție al creditorilor societăților care se reorganizează prin fuziune, cât și data la care fuziunea produce efecte juridice.

Fuziunea prin absorbție reprezintă operațiunea prin care una sau mai multe societăți transmite alteia, ca urmare a dizolvării fără lichidare, totalitatea activului și pasivului patrimonial, atribuindu-se acționarilor sau asociaților societăților absorbite acțiuni sau părți sociale, și eventual, o sultă în numerar, care să depășească un procent de 10% din valoarea lor nominală sau din valoarea contabilă.

Fuziunea prin contopire și constituirea unei noi societăți reprezintă operațiunea prin care mai multe societăți se reunesc pentru a transmite unei societăți care se constituie, ca urmare a dizolvării și radierii lor, ansamblul activului și pasivului patrimonial, în schimbul atribuirii de părți sociale sau acțiuni și, eventual, o sultă care să nu depășească 10% din valoarea nominală sau, în lipsa acesteia, valoarea contabilă.

1.2 Forme de realizare a fuziunii

Fuziunea este posibilă numai în măsura în care există activ patrimonial la societaatea care este absorbantă în schimbul patrimoniului transmis.

O societate ” mamă” poate fi absorbită de societatea ”fiică” considerându-se că acest lucru nu este nici ilicit si nici artificial În schimb, nu poate participa la fuziune o sucursală a unei societăți comerciale.

Fuziunea se poate realiza între societăți care au forme diferite de constituire. Fuziunea antrenează dizolvarea fără lichidare a societăților care dispor și transmiterea universala a patrimoniului lor societăților beneficiare, în starea in care se găsesc la data realizării definitive a operațiunii. Ea antrenează, în mod simultan, dobandirea de către asociații societăți care dispare, a calității de asociați ai societății beneficiare, în condițiile determinate prin contractul de fuziune.

Câteodată, nu se poate proceda la schimbul părților sociale sau al activelor societăților care dispar, în cazul când părțile sociale sunt deținute :

- fie de societatea beneficiară sau de o persoană care acționează în nume propriu, dar pe socoteala societățiiș

- fie de societatea care dispare sau de o persoană care acționează în numele său propriu, dar pe contul acestei societăți.

Din punct de vedere economic, fuziunile fac obiectul unei clasificări tradiționale care face distincția între :

- fuziunea prin contopire,

- fuziunea prin absorbție/ anexare,

- restructurările interne.