Participanții în procedura insolvenței

Apecte introductive. Potrivit dispoziţiilor art. 5 din lege, organele care aplică procedura sunt : instanţele judecatoreşti, judecător-sindic, administrator judiciar şi lichidatorul. Pe langa aceste organe la procedură mai participă: adunarea creditorilor şi comitetul creditorilor, administratorul special ori debitorul după caz,precum si unele personae de specialitate (experţi) chemată să ajute pe judecatorul-sindic, administratorul judiciar sau lichidatorul in anumite domenii in care sunt necesare cunostinte de specialitate. Analiza aspectelor legate de adunarea creditorilor si comitetul creditorilor, respective pe cele legate de administratorul special, inaintea celor referitoare la celelalte organe ale procedurii (administratorul judiciar si lichidatorul), o consideram o reminiscenta a Legii nr.64/1995 si propunem sa fie remediate intr-o viitoare interventie legislativa.

Pe toata durata desfasurarii procedurii, organelle care aplica procedura vor trebui sa asigure efectuarea cu celeritate a actelor si operatiunilor prevazute de lege, precum si realizarea in conditiile legii a drepturilor si obligatiilor celorlalti participanti la aceste acte si operatiuni.

1. Instantele judecatoresti. Procedura insolventei este o procedura judiciara. Ea se desfasoara in fata instantei de judecata sub autoritatea si prin intermediul acesteia. Sub aspectul competentei materiale, potrivit dispozitiilor art.6 si 8 din lege, instantele judecatoresti competente sa aplice procedura insolventei sunt: tribunalul (in prima instanta) si curtea de apel (in recurs). Termenul de “instante judecatoresti” este nejustificat generic, pentru ca “toate procedurile prevazute in aceasta lege” sunt de competenta exclusive a tribunalului, curtii de apel nefiindu-I rezervat doar un rol de control judiciar pe care il are oricum, conform dreptului comun.

Tribunalul prin intermediul judecatorului-sindic. In material procedurii insolventei, din punct de vedere material, competenta apartine tribunalului , exceptie facand doar judecarea recursului, care-I revine instantei ierarhic superioara – curtea de apel. Din punct de vedere teritoarial, potrivit dispozitiilor art. 6 din lege, competenta este determinate de sediul debitorului, astfel cum figureaza in registrul comertului, respectiv in registrul societatilor agricole sau registrului asociatiilor si fundatiilor.

Toate procedurile prevazute de Legea nr. 85/2006 date in competenta exclusive a tribunalului, cu exceptia recursului, si sunt exerciate de judecatorul-sindic.

Repartizarea cauzelor avand ca obiect procedura insolventei judecatorilor desemnati ca judecatori-sindici se realizeaza in mod aleatoriu, in system informatizat, pentru a se evita desemnarea preferentiala de catre presedintele tribunalului (principiul impartialitatii justitiei).

Judecatorul-sindic este un component al sistemului judecatoresc, el reprezentand, in conceptia legii, instanta de judecata in numele careia isi exercita atributiile stabilite prin lege. El este un complet format dintr-un singur judecator. Prin prisma atributiilor sale juridictionale indeplineste functia “de a rosti dreptul” (jurisdiction), proprie puterii judecatoresti, acarei misiune principala este aceea de a decide asupra conflictelor ivite intre diferitele subiecte de drept, prin aplicarea legii. Hotararile pronuntate de judecatorul-sindic (incheieri sau sentinte) sunt definitive si executorii, putand fi atacate doar cu recurs.

Pe durata procedurii , judecatorul-sindic nu poate fi inlocui. In mod traditional , doctrina si jurisprundenta au decis ca judecatorul-sindic indeplineste o functie publica, el fiind insarcinat sa asigure efectuarea cu celeritate a actelor si operatiunilor prevazute de lege, precum si realizarea, in conditii legale, a drepturilor si obligatiilor participantilor la aceste acte si operatiuni, in indeplinirea acestora, judecatorul-sindic este angrenat intr-o serie de raporturi de drept procesul civil cu celelalte organe si participanti la procedura.

Principalele atributii ale judecatorului-sindic le regasim in art. 11 din lege, enumerarea fiind exemplificativa, nu exhaustive. Pe langa acestea judecatorului-sindic revenindu-i si alte atributii desprinse din continutul legii:

a) pronuntarea motivate a hotararii de deschidere a procedurii si , dupa caz, de intrare in faliment atat prin procedura generala, cat si prin procedura simplificata;

b) judecarea contestatiei debitorului impotriva cererii introductive a creditorilor pentru inceperea procedurii, judecarea opozitiei-creditorilor la deschiderea procedurii;

c) desemnarea motivate, prin sentinta de deschidere a procedurii, dintre practicienii in insolventa care au depus oferta de servicii in acest sens la dosarul cauzei, a administratorului judiciar provizoriu, sau dupa caz a lichidatorului care va administra procedura pana la conformitate cu criteriile stabilite prin legea de organizare a profesiei de practician in insolventa precum si a atributiilor acestuia pentru aceasta perioada;

d) conformitatea, prin incheiere, a administratorului judiciar sau lichidatorul desemnat de adunarea creditorilor, confirmarea onorariului negociat cu adunarea creditorilor.