Participanții la procedura insolvenței

Capitolul I

Notiunea procedurii insolventei

Scopul procedurii insolventei, potrivit art. 2 din Legea nr.85/2006, este instituirea unei procedure colective pentru acoperirea pasivului debitorului aflat in insolventa.

Deci procedura insolventei este un ansmblu de norme juridice prin care se urmareste plata datoriilor debitorului aflat in in stare de insolventa fata de creditorii sai.

Fiind o procedura colectiva, la ea participa toti creditorii recunoscuti ai debitorului aflat in insolventa.

Caile si modalitatile de realizare a scopului procedurii insolventei. Legea nr.85/2006 reglementeaza caile si modalitatile prin care se realizeaza scopul legii.

Caile de realizare sunt procedura generala si procedura simplificata.

Procedura generala reprezinta procedura prin care un debitor care indeplineste conditiile prevazute de art. 1 alin. 1, fara a le indeplini simultan pe cele prevazute de art 1 alin. 2 din Legea nr. 85/2006, intra, dupa perioada de observatie, succesiv, in procedura de reorganizare judiciara si in procedura falimentului sau, separat, numai in reorganizare judiciara ori doar in procedura falimentului (art. 3.pct. 24 din Legea nr.85/2006).

Perioada de observatie este perioada cuprinsa intre data deschiderii procedurii si data confirmarii planului de reorganizare sau, dupa caz, a intrarii in faliment.

Procedura simplificata reprezinta procedura prin care debitorul care indeplineste conditiile prevazute de art. 1 alin. 2 din Legea nr.85/2006 intra direct in procedura falimentului, fie odata cu deschiderea procedurii insolventei, fie dupa o perioada de observatie de maximum 60 de zile, perioada in care vor fi analizate elementele aratate la art. 1 alin. 2 lit. c) si d) din lege (art. 3 pct. 25 din lege).

Modalitatile de realizare a procedurii insolventei sunt procedura reorganizarii judiciare si procedura falimentului.

Procedura reorganizarii judiciare este procedura care se aplica debitorului persoana juridica, in vederea achitarii datoriilor debitorului, conform programului de plata a creantelor. Ea presupune intocmirea, aprobarea, implemntarea si respectarea unui plan de reorganizare, avand ca obiect, fie restructurarea operationala si/sau financiara a activitatii debitorului, fie lichidarea unor bunuri din averea debitorului (art. 3 pct. 20 din lege).

Aplicarea procedurii reorganizarii judiciare presupune continuarea activitatii debitorului, urmarind obtinerea sumelor de bani necesare pentru plata creantelor creditorilor.

Procedura falimentului este procedura concursuala colectiva si egalitara care se aplica debitorului in vederea lichidarii averii acestuia pentru acoperirea pasivului debitorului (art. 3 pct. 23 din lege).

Aplicarea procedurii falimentului are drept consecinta incetarea activitatii debtorului, urmata de radierea debitorului din registrul in care este inmatriculat.

Definitia procedurii insolventei. Pe baza dispozitiilor legale care stabilesc scopul, caile si modalitatile de realizare a procedurii insolventei se poate da o definitie a acestei procedure.

Procedura insolventei constituie un ansamblul de norme juridice, prin care se urmareste obtinerea fondurilor banesti pentru plata datoriilor debitorului aflat in insolventa fata de creditorii sai, in conditiile stabilite diferentiat pe categorii de debitori, prin reorganizarea judiciara bazata pe un plan de reorganizare sau prin faliment.

Capitolul II

Participantii la procedura insolventei

Scopul procedurii insolventei este acoperirea pasivului debitorului aflat in insolventa, prin plata creantelor. Acest scop releva faptul ca procedura insolventei urmareste asigurarea unei protectii a intereselor creditorilor.

Procedura insolventei se aplica de anumite organe anume abilitate de lege. Aceste sunt: instantele judecatoresti, judecatorul-sindic, administratorul judiciar si lichidatorul.

Organele mentionate sunt obligate sa asigure efectuarea cu celeritate a actelor si operatiunilor prevazute de lege, precum si realizarea in conditiile legii a drepturilor si obligatiilor celorlalti participant la aceste acte si operatiuni (art. 5 alin. 2 din Legea nr. 85/2006).

La realizare procedurii insolventei un rol important il au adunarea generala a creditorilor, comitetul creditorilor si administratorul special.

2.1. Organele care aplica procedura insolventei

2.1.1. Instantele judecatoresti

Potrivit legii, instantele judecatoresti chemate sa aplice procedura insolventei sunt tribunalul si curtea de apel.

A. Tribunalul

Art. 6 din Legea nr. 85/2006 dispune: Toate procedurile prevazute de prezenta lege, cu exceptia recursului prevazut la art.8, sunt de competenta tribunalului in a carui raza teritoriala isi are sediul debitorul, astfel cum figureaza acesta in registrul comertului, respectiv in registrul societatilor agricole sau in registrul asociatiilor si fundatiilor, si sunt exercitate de un judecator-sindic.

Competenta materiala. Potrivit legii, compententa de aplicare a procedure insolventei (ratione materiae) apartine tribunalului.

Deci, pe langa competenta obijnuita, stabilita de art. 2 pct. 1 lit . a) C. pr. civ., tribunalul are in competenta sa si aplicare procedurii insolventei. Aceasta inseamna ca, prin derogare de la dreptul comun, tribunalul este competent sa aplice procedura insolventei, indiferent de valoarea creantelor creditorilor.

Competenta teritoriala. Potrivit legii, competenta teritoriala privind aplicarea procedurii insolventei (ratione personae vel loci) apartine tribunalului in a carui raza teritoriala se afla sediul debitorului. Legea precizeaza ca sediul debitorului avut in vedere este cel care figureaza in registrul comertului sau, dupa caz, in registrul societatilor agricole sau in registrul asociatiilor si fundatiilor.