Absența nejustificată, dezertarea și călcarea de consemn. punerea în mișcare a acțiunii penale

INTRODUCERE

Prin DREPT omul a cautat permanent exprimarea Adevarului, ocrotirea tuturor valorilor ce-1 înconjoara si care dau dimensiuni si coordonate existentei sale, un loc primordial în rândul acestor valori general-umane constituindu-1 întotdeauna propria sa existenta si integritate.

O întelegere complexa a protectiei omului în societate conduce, neîndoielnic, la judecarea superioritatii unei societati în raport cu masura în care atributele personalitatii sunt concepute ca drepturi firesti si inalienabile ale persoanelor, în raport cu masura în care sunt efectiv asigurate, garantate si înfaptuite.

Ocrotirea persoanei prin norme juridice corespunde, în primul rând, unui permanent interes, manifestat întotdeauna în drept, fata de atributele persoanei, apararea acesteia constituind o trasatura comuna si constanta a tuturor sistemelor juridice, indiferent de etapa istorica de dezvoltare sau de orânduire sociala.

De asemenea, ocrotirea, prin drept, a tuturor cetatenilor unui stat, constituie unul din importantele elemente ce concura la mentinerea si apararea securitatii acelui stat, respectiv a capacitatii sale de aparare.

În lucrarea de fata sunt prezentate cele mai frecvente infractiuni cuprinse în sectiunea- Infractiuni contra ordinii si disciplinei militare (Absenta nejustificata- art. 331, Dezertare- art. 332, Calcarea de consemn - art. 333), sectiune care face parte din titlul rezervat infractiunilor contra capacitatii de aparare a României.

Titlul lucrarii este „Absenta nejustificata, dezertarea si calcarea de consemn. Punerea în miscare a actiunii penale.”

Scopul lucrarii este de a evidentia importanta ordinii si disciplinei mai ales într-un cadru cu specific militar si consecintele nerespectarii acestora, ajungându-se pâna la încalcarea regulilor si savârsirea de infractiuni cum sunt cele care fac subiectul principal al lucrarii: absenta nejustificata, dezertarea si calcarea de consemn.

Continutul lucrarii este structurat în 4 capitole. În primul capitol: CONSIDERATII INTRODUCTIVE am realizat o introducere în subiectul analizat. În primul subcapitol- Constitutia si probleme de aparare nationala am prezentat câteva precedente constitutionale privind statutul fortelor armate si ce dispozitii care vizeaza rolul armatei în conditiile aderarii la NATO, sunt prezentate în constitutie. De asemenea, am facut câteva referiri cu privire la termenul de „disciplina miliara” (scop si caracteristici) si la calitatea de „militar”.

Capitolul doi DREPTUL PENAL ÎN APARAREA VALORILOR SOCIALE PRIVIND ORDINEA SI DISCIPLINA MILITARA abordeaza problematica infractiunii în general, a infractiunii savârsite de militari si în special a infractiunilor de lipsa nejustificata, dezertare si calcare de consemn.

Capitolul trei: INFRACTIUNI CONTRA ORDINII SI DISCIPLINEI MILITARE: ABSENTA NEJUSTIFICATA, DEZERTAREA, CALCAREA DE CONSEMN este rezervat infractiunilor contra ordinii si disciplinei militare si anume lipsa nejustificata, dezertare si calcare de consemn si reprezinta capitolul principal, care trateaza problematica lucrarii. În acest capitol fac o analiza amanuntita (obiect juridic, subiect, conditii preexistente, continut juridic, forme, modalitati, sanctiuni, aspecte procesuale) a acestor infractiuni prezentate în articolele 331, 332 si 333 din Codul Penal, aducând în discutie, ca exemple si anumite cazuri din practica judiciara a Tribunalelor Militare din Cluj, Bucuresti, Timisoara sau Brasov.

Subcapitolul patru este rezervat prezentarii unor elemente de drept comparat. Am adus în discutie reglementari din dreptul Francez, al Statelor Unite ale Americii, din cel Spaniol si cel al Republicii Moldova.

În capitolul patru: CAZURI JUDECATE DE TRIBUNALELE MILITARE am prezentat exemple din practica judiciara cu privire la cele trei infractiuni care fac obiectul lucrarii, prezentând numarul sentintei si data la care a fost data, situatia de fapt, declaratia învinuitului si hotarârea tribunalului. Acestea au fost luate din practica juridica a Tribunalelor Militare Cluj si Bucuresti.

CAPITOLUL 1: CONSIDERATII INTRODUCTIVE

1.1. Constitutia si probleme de aparare nationala

Ca institutie publica de interes national, aflata sub autoritatea puterii politice, alaturi de alte servicii care asigura ordinea publica si siguranta nationala, fortele armate si-au gasit în mod firesc si necesar consacrarea în cuprinsul Constitutiei României.

1.1.1. Precedente constitutionale vizând statutul fortelor armate

O asemenea preocupare pentru definirea statutului fortelor armate se înscrie ca o constanta si în legile fundamentale ale României moderne, pentru ca în toate Constitutiile adoptate înainte de 1989 s-au facut referiri la rolul si statutul fortelor armate.