Accidente de Muncă

Proiect
8/10 (1 vot)
Domeniu: Drept
Conține 1 fișier: doc
Pagini : 85 în total
Cuvinte : 18356
Mărime: 67.08KB (arhivat)
Cost: 12 puncte

Cuprins

Introducere . 4

CAPITOLUL I

CADRUL JURIDIC . 6

Secţiunea I Noţiunea de accident de muncă . 6

Secţiunea II Dispoziţii cuprinse în Codul de

procedură Penală . 12

Secţiunea III Dispoziţii cuprinse în L. 90/96. 13

Secţiunea IV Dispoziţii cuprinse în

normele departamentale. 14

CAPITOLUL II

CONSIDERAŢII GENERALE CU PRIVIRE LA CERCETAREA ACCIDENTELOR DE MUNCĂ. 17

Secţiunea I Obligaţii referitoare la cercetarea accidentelor de muncă. 17

Secţiunea II Cercetarea propriu-zisă. 22

Secţiunea III Constituirea echipei . 38

Secţiunea IV Atribuţiile medicului legist cu privire la accidentele de muncă. Expertiza medico-legală . 39

Secţiunea V Atribuţiile specialiştilor criminalişti cu privire la cercetarea accidentelor de muncă . 42

CAPITOLUL III

CERCETAREA LA FAŢA LOCULUI. 44

Secţiunea I Cercetarea statică. 45

Secţiunea II Faza dinamică. 47

Secţiunea III Consemnarea declaraţiilor şi valorificarea fotografiilor . 49

Secţiunea IV Folosirea mijloacelor moderne de fixare . 51

CAPITOLUL IV

ALTE ACTIVITĂŢI DE URMĂRIRE PENALĂ. 54

Secţiunea I Ascultarea persoanei vătămate. 54

Secţiunea II Ascultarea martorilor . 56

Secţiunea III Ascultarea învinuitului sau inculpatului . 58

Secţiunea IV Reconstituirea. 59

Secţiunea V Percheziţia . 64

Secţiunea VI Ridicarea de obiecte şi înscrisuri. 65

Secţiunea VII Efectuarea expertizelor judiciare. 70

CAPITOLUL V

TACTICA CERCETĂRII ACCIDENTELOR DE MUNCĂ PRODUSE ÎN ÎMPREJURĂRI DEOSEBITE. 72

Secţiunea I Accidentul de circulaţie – accident de Muncă . 72

Secţiunea II Cercetarea accidentelor de muncă în Sectorul forestier . 73

Secţiunea III Cercetarea infracţiunilor la protecţia Muncii în sectorul exploatării miniere. 77

ÎNCHEIERE. 82

BIBLIOGRAFIE . 83

Extras din document

INTRODUCERE

Din momentul în care omul a început că muncească – deci să desfăşoare o activitate conştientă, o activitate de transformare a elementelor de mediu pentru a-şi asigura existenţa – datează şi primele preocupări de îmbunătăţire a condiţiilor de muncă.

În secolele „preindustriale”, cercetările şi măsurile pentru ameliorarea condiţiilor de muncă, diminuarea eforturilor, mărimea randamentelor şi prevenirea accidentelor au avut un caracter sporadic şi local.

Scrierile antice relatează despre astfel de acţiuni şi despre unele măsuri exprese de protecţie a lucrătorilor, despre existenţa unor medici pe şantierele faraonice, despre măsuri de combatere a saturnismului şi a intoxicaţiei cu mercur în Grecia, la Roma, Alexandria.

Relativ la evoluţia de la empirism la ştiinţa în domeniul studiului muncii şi a accidentelor de muncă, cţteva exemple ilustrative de-a lungul secolelor sunt edificatoare.

La mijlocul secolului al XIII-lea, medicul francez ARMAND DE VILLENEUVE a dedicat bolilor profesionale şi accidentelor de muncă mai multe capitole din tratatul său de igienă, subliniind rolul factorilor de ambianţă (căldură, umiditate, publeri toxice).

LEONARDO DA VINCI (1452-1519) s-a preocupat şi de protecţia muncii, prin cercetări sistematice privind operaţiile de săpat în carierele de marmură, împărţindu-le pe timpi şi faze.

Spre mijlocul secolului XIX, VILLERME insistă asupra accidentelor datorate maşinilor şi propune mijloace pentru evitarea lor, aceleaşi preocupări manifestă şi PENAT ENGEL DOLFUS în cadrul Societăţii Industriale din Mulhouse,

În 1870, medicul suedez HOLGREN a examinat deficienţele perceperii culorilor de către mecanicii de la căile ferate şi a propus să se ţină seama de ele la încadrarea personalului feroviar. În 1890, F. KRAEPALIN şi-a dezvoltat teoria sa despre curba de lucru şi oboseală. În acelaşi an, A. BINE şi T. SIMON au pus bazele sistemului lor de teste pentru examinarea inteligenţei.

Spre finele secolului XIX-lea şi începutul secolului XX iau naştere şi încep să se dezvolte ca ramuri distincte fiziologia muncii, psihologia muncii, sociologia muncii, ergonomia, protecţia muncii.

Din ansamblul practicilor şi cercetărilor vizţnd relaţia omului cu munca, s-a conturat, în decursul timpului, ca obiectiv distinct, protejarea muncitorului împotriva accidentelor de muncă. S-a menţionat deja că primele măsuri conştient şi strict preventive datează încă din antichitate. În majoritatea cazurilor, însă, accidentele de muncă erau considerate o fatalitate. Ulterior, factori multipli dependenţi de revoluţia industrială a secolului al XIX-lea şi de progresul general al cunoaşterii au impus ca o problemă deosebit de importantă necesitatea eliminării sau cel puţin a reducerii lor, ceea ce s-a reflectat şi în apariţia unor reglementări juridice specifice.INTRODUCERE

Din momentul în care omul a început că muncească – deci să desfăşoare o activitate conştientă, o activitate de transformare a elementelor de mediu pentru a-şi asigura existenţa – datează şi primele preocupări de îmbunătăţire a condiţiilor de muncă.

În secolele „preindustriale”, cercetările şi măsurile pentru ameliorarea condiţiilor de muncă, diminuarea eforturilor, mărimea randamentelor şi prevenirea accidentelor au avut un caracter sporadic şi local.

Scrierile antice relatează despre astfel de acţiuni şi despre unele măsuri exprese de protecţie a lucrătorilor, despre existenţa unor medici pe şantierele faraonice, despre măsuri de combatere a saturnismului şi a intoxicaţiei cu mercur în Grecia, la Roma, Alexandria.

Relativ la evoluţia de la empirism la ştiinţa în domeniul studiului muncii şi a accidentelor de muncă, cţteva exemple ilustrative de-a lungul secolelor sunt edificatoare.

La mijlocul secolului al XIII-lea, medicul francez ARMAND DE VILLENEUVE a dedicat bolilor profesionale şi accidentelor de muncă mai multe capitole din tratatul său de igienă, subliniind rolul factorilor de ambianţă (căldură, umiditate, publeri toxice).

LEONARDO DA VINCI (1452-1519) s-a preocupat şi de protecţia muncii, prin cercetări sistematice privind operaţiile de săpat în carierele de marmură, împărţindu-le pe timpi şi faze.

Spre mijlocul secolului XIX, VILLERME insistă asupra accidentelor datorate maşinilor şi propune mijloace pentru evitarea lor, aceleaşi preocupări manifestă şi PENAT ENGEL DOLFUS în cadrul Societăţii Industriale din Mulhouse,

În 1870, medicul suedez HOLGREN a examinat deficienţele perceperii culorilor de către mecanicii de la căile ferate şi a propus să se ţină seama de ele la încadrarea personalului feroviar. În 1890, F. KRAEPALIN şi-a dezvoltat teoria sa despre curba de lucru şi oboseală. În acelaşi an, A. BINE şi T. SIMON au pus bazele sistemului lor de teste pentru examinarea inteligenţei.

Spre finele secolului XIX-lea şi începutul secolului XX iau naştere şi încep să se dezvolte ca ramuri distincte fiziologia muncii, psihologia muncii, sociologia muncii, ergonomia, protecţia muncii.

Din ansamblul practicilor şi cercetărilor vizţnd relaţia omului cu munca, s-a conturat, în decursul timpului, ca obiectiv distinct, protejarea muncitorului împotriva accidentelor de muncă. S-a menţionat deja că primele măsuri conştient şi strict preventive datează încă din antichitate. În majoritatea cazurilor, însă, accidentele de muncă erau considerate o fatalitate. Ulterior, factori multipli dependenţi de revoluţia industrială a secolului al XIX-lea şi de progresul general al cunoaşterii au impus ca o problemă deosebit de importantă necesitatea eliminării sau cel puţin a reducerii lor, ceea ce s-a reflectat şi în apariţia unor reglementări juridice specifice.

Preview document

Accidente de Muncă - Pagina 1
Accidente de Muncă - Pagina 2
Accidente de Muncă - Pagina 3
Accidente de Muncă - Pagina 4
Accidente de Muncă - Pagina 5
Accidente de Muncă - Pagina 6
Accidente de Muncă - Pagina 7
Accidente de Muncă - Pagina 8
Accidente de Muncă - Pagina 9
Accidente de Muncă - Pagina 10
Accidente de Muncă - Pagina 11
Accidente de Muncă - Pagina 12
Accidente de Muncă - Pagina 13
Accidente de Muncă - Pagina 14
Accidente de Muncă - Pagina 15
Accidente de Muncă - Pagina 16
Accidente de Muncă - Pagina 17
Accidente de Muncă - Pagina 18
Accidente de Muncă - Pagina 19
Accidente de Muncă - Pagina 20
Accidente de Muncă - Pagina 21
Accidente de Muncă - Pagina 22
Accidente de Muncă - Pagina 23
Accidente de Muncă - Pagina 24
Accidente de Muncă - Pagina 25
Accidente de Muncă - Pagina 26
Accidente de Muncă - Pagina 27
Accidente de Muncă - Pagina 28
Accidente de Muncă - Pagina 29
Accidente de Muncă - Pagina 30
Accidente de Muncă - Pagina 31
Accidente de Muncă - Pagina 32
Accidente de Muncă - Pagina 33
Accidente de Muncă - Pagina 34
Accidente de Muncă - Pagina 35
Accidente de Muncă - Pagina 36
Accidente de Muncă - Pagina 37
Accidente de Muncă - Pagina 38
Accidente de Muncă - Pagina 39
Accidente de Muncă - Pagina 40
Accidente de Muncă - Pagina 41
Accidente de Muncă - Pagina 42
Accidente de Muncă - Pagina 43
Accidente de Muncă - Pagina 44
Accidente de Muncă - Pagina 45
Accidente de Muncă - Pagina 46
Accidente de Muncă - Pagina 47
Accidente de Muncă - Pagina 48
Accidente de Muncă - Pagina 49
Accidente de Muncă - Pagina 50
Accidente de Muncă - Pagina 51
Accidente de Muncă - Pagina 52
Accidente de Muncă - Pagina 53
Accidente de Muncă - Pagina 54
Accidente de Muncă - Pagina 55
Accidente de Muncă - Pagina 56
Accidente de Muncă - Pagina 57
Accidente de Muncă - Pagina 58
Accidente de Muncă - Pagina 59
Accidente de Muncă - Pagina 60
Accidente de Muncă - Pagina 61
Accidente de Muncă - Pagina 62
Accidente de Muncă - Pagina 63
Accidente de Muncă - Pagina 64
Accidente de Muncă - Pagina 65
Accidente de Muncă - Pagina 66
Accidente de Muncă - Pagina 67
Accidente de Muncă - Pagina 68
Accidente de Muncă - Pagina 69
Accidente de Muncă - Pagina 70
Accidente de Muncă - Pagina 71
Accidente de Muncă - Pagina 72
Accidente de Muncă - Pagina 73
Accidente de Muncă - Pagina 74
Accidente de Muncă - Pagina 75
Accidente de Muncă - Pagina 76
Accidente de Muncă - Pagina 77
Accidente de Muncă - Pagina 78
Accidente de Muncă - Pagina 79
Accidente de Muncă - Pagina 80
Accidente de Muncă - Pagina 81
Accidente de Muncă - Pagina 82
Accidente de Muncă - Pagina 83
Accidente de Muncă - Pagina 84
Accidente de Muncă - Pagina 85

Conținut arhivă zip

  • Accidente de Munca.doc

Alții au mai descărcat și

Metodica cercetării accidentelor de muncă

Introducere Procedeul probator, denumit în Codul român de procedură penală cercetarea la faţa locului (art.129 C.p.) - cunoscut în legislaţiile...

Cercetare Accident de Muncă

CAPITOLUL 1 GENEZA ACCIDENTELOR DE MUNCĂ ŞI ÎMBOLNĂVIRILOR PROFESIONALE Din relatările antice, rezultă existenţa unor preocupări şi acţiuni...

Sănătatea și siguranța în muncă

Capitolul I 1.1 Noţiunea dreptului muncii Dreptul muncii este o ramură a dreptului privat, care este inseparabil legată de muncă. Constituirea ca...

Convenția de Arbitraj

2. Conditiile de fond Conditiile de fond sunt cele obisnuite oricarei conventii: consimtamânt, capacitate, obiect, cauza (art.948. C. civ. )....

Creditul ipotecar pentru investiții imobiliare

Creditul Reprezinta operatiunea prin care se iau in stapanire imediata resurse (de regula, sub forma de capital) in schimbul unei promisiuni de...

Te-ar putea interesa și

Adordare generală privind protecția în muncă și protecția socială a angajaților. Studiu de caz - Grupul Școlar Toma Vodă Solca

INTRODUCERE Sistemul economic, fondat pe piaţa liberă, nu e capabil prin el însuşi să asigure un venit satisfăcător pentru toată populaţia, având...

Metodica cercetării accidentelor de muncă

Introducere Procedeul probator, denumit în Codul român de procedură penală cercetarea la faţa locului (art.129 C.p.) - cunoscut în legislaţiile...

Sănătatea și Securitatea în Muncă

În ţara noastră, activitatea de protecţia muncii a evoluat în strânsă legătură cu dezvoltarea industriei, preocupări de acest fel fiind semnalate...

Asigurările de Accidente

1. Concept privind asigurările de accidente Asigurarea pentru accidente de munca si boli profesionale face parte din sistemul de asigurări...

Management-ul Regiei Autonome de Transport a Bucureștiului

Introducere Motivarea alegerii temei Medicina muncii este specialitatea medicala care studiaza relatia om – munca, adaptarea omului la munca si...

Direcțiile de îmbunătățire a protecției muncii - studiu de caz SC Maratex SA

INTRODUCERE NOTIUNEA DE PROTECŢIE A MUNCII În sens larg, prin protecţia muncii se desemnează ansamblul de norme obligatorii, respectarea lor...

Echipamente de Protecție în Domeniul Construcțiilor

Generalităţi În ziua de astăzi se încearcă tot mai intens să se explice importanţa educaţiei privind sănătatea şi siguranţa în muncă atât la...

Accidente la locul de muncă SC Arcelor Mittal Steel SA Roman

Prezentarea generală a amplasamentului Amplasamentul obiectivului evaluat, S.C. ARCELOR MITTAL STEEL S.A. Roman, este în Şoseaua Roman – Iaşi km....

Ai nevoie de altceva?