Acțiunea contenciosului administrativ împotriva ordonanțelor Guvernului

Proiect
7/10 (1 vot)
Domeniu: Drept
Conține 1 fișier: docx
Pagini : 26 în total
Cuvinte : 11099
Mărime: 57.96KB (arhivat)
Cost: 8 puncte
UNIVERSITATEA BUCUREŞTI FACULTATEA DEADMINISTRAŢIE ŞI AFACERI SPECIALIZARE ADMINISTRŢIE PUBLICĂ

Cuprins

I.Introducere:

• Categorii de acte atacate în Contenciosul Administrativ

II. Caracterul mixt al Ordonanțelor de Guvern:

• a)Condiții generale :

1)Condiția unui drept subiectiv sau al unui interes legitim

2)Condiția privind calitatea de act administrativ a actului prin care s-a produs vătămarea reclamantului;

3)Condiția privind evitarea actului de către autoritatea publică.

4)Condiția exercitarii plângerii prealabile sau a contestației administrative împotriva actului atacat.

5)Condiția privind promovarea acțiunii în termenul legal.;

• b)Condiții speciale

III.Speța ;(Ce poate obține reclamantul?)

IV.Concluzii;

Extras din document

I.Introducere

În prezenta lucrare urmărim să aducem la cunoştinţă câteva aspecte generale legate de categoriile de acte care pot fi atacate în contenciosul administrativ, caracterul mixt al ordonanțelor de Guvern, condițiile generale de intentare a acțiunii, precum și condițiile speciale

(intentate prin excepția de nelegalitate) și nu în ultimul rând care este rezultatul obținut de reclamant în urma acțiunii de contencios administrativ împotriva ordonanțelor Guvernului.

Categorii de acte care pot fi atacate în contencios administrativ

Actul administrativ se poate caracteriza ca afirmarea unilaterală şi expresă de voinţă a autorităţilor publice, constituită în scopul de a crea efecte juridice, în temeiul puterii publice1 .

În acest mod este reliefat atât aspectul formal al actului, de a fi elaborat de autorităţi publice, cât şi aspectul material al acestuia, privitor la conţinutul său, conţinut din care trebuie să rezulte emiterea sa în temeiul puterii publice cu care sunt înzestrate autorităţile publice.

Puterea publică este conturată ca dreptul derivat din lege pe care îl are o anumită entitate, fie o persoană fizică sau o persoană juridică, de a-şi impune, cu forţă obligatorie deciziile altor subiecte de drept (persoane fizice sau juridice).

De vreme ce, în principiu, autorităţile publice dispun de putere publică în raporturile cu particularii, nu pot fi situaţii în care persoane private fără nici o atribuţie de putere publică, să emită acte administrative; pe de altă parte, însă, nu toate manifestările de voinţă ale autorităţilor publice făcute în scopul producerii efectelor juridice sunt acte administrative, ci numai cele clădite pe puterea publică de care dispune autoritatea respectivă2 .

În lipsa unui Cod de procedură administrativă, definiţia actului administrativ o găsim în prezent în Legea nr.554/2004 a contenciosului administrativ: „actul unilateral cu caracter individual sau normativ, emis de o autoritate publică în vederea executării ori a organizării executării legii, dând naştere, modificând sau stingând raporturi juridice”.

Aşa cum s-a arătat în literatura de specialitate3 actele sunt emise pe baza legii, astfel, ele sunt

consecinţa ierarhiei în care se constituie normele juridice: la conducere se află Constituţia (singura lege fundamentală a statului), urmată apoi de legile organice, legile ordinare, actele administrative normative ale Guvernului cu putere de lege (ordonanţe)4, alte acte normative ale

Guvernului (hotărâri de Guvern) actele administrative normative ale altor autorităţi centrale (ordine şi instrucţiuni ale miniştrilor, spre exemplu), actele administrative individuale ale autorităţilor centrale, actele normative ale autorităţilor locale, şi, nu in ultimul rând, actele administrative individuale ale acestora.

1A se vedea Rodica Narcisa Petrescu, op.cit., p.287; definiţia din ediţia 2001 a fost preluată şi de Anton Trăilescu, Drept

administrativ - tratat elementar, Editura ALL BECK, 2002, p.187. Pentru alte definiţii, a se vedea T. Drăganu, Actele de drept administrativ,

op.cit., p.42; A. Iorgovan, op.cit., vol. II, 2002, p.24; L. Chiriac, op.cit., p.27. vederea efectuării unor reparaţii la clădirea în care funcţionează această autoritate

3 Rodica Narcisa Petrescu, op.cit., p.256

4 În sensul că ordonanţele sunt acte complexe, de drept administrativ şi constituţional, a se vedea Verginia Vedinaş, Rozalia Ana

Lazăr, Controlul de constituţionalitate al actelor administrative, în „Juridica” nr.8/2000, p.300 şi urm.

Piramida ierarhică a normelor juridice guvernează eficienţa şi aplicabilitatea actelor administrative, astfel încât fiecare act administrativ de la un nivel inferior se conformează actelor administrative cu forţă superioară, legilor şi Constituţiei ţării.

Clasificarea actelor administrative- privite din punct de vedere material

Din perspectiva conţinutului lor, actele administrative pot fi:

a) Acte administrative normative.

Actul administrativ normativ cuprinde reglementări de principiu, formulate în abstract, şi sunt destinate unui număr nedeterminat de persoane.

Sunt astfel de acte, spre exemplu, hotărârea de guvern prin care se stabilesc anumite preţuri maximale pentru anumite produse, ordinul unui ministru de stabilire a normelor metodologice de depunere a formularelor tipizate în vederea calculării impozitului, o hotărâre a unui consiliu local de stabilire a taxelor locale, etc.

Actele normative pot conţine norme juridice imperative (care impun o anumită activitate), prohibitive (care interzic o anumită activitate) sau permisive (care oferă posibilitatea de a realiza o anumită activitate.

Astfel, sunt norme imperative dispoziţiile art.72 din Legea nr.215/2001, conform căruia, în cazurile enumerate de textul legal, prefectul ia act de încetarea mandatului primarului.

Ca norme prohibitive exemplificăm art.84 alin.2 din aceeaşi lege, care instituie interdicţia pentru

secretarul oraşului sau comunei de a fi soţ, soţie sau rudă de gradul întâi cu primarul sau cu viceprimarul.

În fine, norme permisive cuprinde art.57 alin.1 din Legea nr.215/2001, care prevede posibilitatea

Guvernului de a dizolva consiliul local în anumite condiţii.

b) Acte administrative individuale.

Actul administrativ individual este manifestarea de voinţă care produce efecte juridice cu privire la persoane determinate, sau, într-o formulă mai explicită, care „creează, modifică sau desfiinţează drepturi şi obligaţii în beneficiul sau sarcina unor persoane dinainte determinate”.1

La rândul lor, actele individuale pot fi clasificate2 în:

- acte creatoare de drepturi şi obligaţii - acte prin care se stabilesc drepturi sau obligaţii determinate pentru destinatarii lor (actul de atribuire a unui teren pentru construirea de locuinţe sau de stabilire a impozitului, de exemplu).

Aceste acte pot fi emise în temeiul unei puteri publice legate a autorităţii publice (de pildă, în prezenţa tuturor condiţiilor prevăzute de lege, emiterea autorizaţiei de construcţie nu poate fi refuzată de primar), în timp ce altele sunt emise în temeiul unei puteri discreţionare a autorităţii publice (dizolvarea consiliului local prin hotărâre guvernamentală; modificarea organigramei primăriei prin hotărâre a consiliului local). Dacă primele pot fi controlate de către autorităţile publice superioare numai în ceea ce priveşte legalitatea lor, cele din a doua categorie pot fi analizate şi sub aspectul oportunităţii3.

1 T. Drăganu, Introducere......., op.cit., p.145.

2 A se vedea, pentru această clasificare, Rodica Narcisa Petrescu, op.cit., p.292 şi urm

3 Rodica Narcisa Petrescu, op.cit., p.293; I. Iovănaş, op.cit., 220.

- acte atributive de statut personal (diploma de absolvire a unei forme de învăţământ, decizia de

pensionare), prin care beneficiarilor li se recunoaşte o activitate anterioară şi li se conferă un complex de drepturi, în condiţiile prevăzute de lege.

Emiterea unui act atributiv de statut personal nu asigură prin ea însăşi legalitatea unei activităţi viitoare desfăşurate de beneficiar (prestarea unei munci pe un post de studii superioare, de exemplu), ci este necesar să intervină un alt act administrativ sau de altă natură (numirea într-o funcţie publică, respectiv încheierea unui contract individual de muncă)1.

- acte de constrângere administrativă (procesul verbal de constatare a contravenţiei), prin care se

aplică o sancţiune administrativă2.

- acte administrativ jurisdicţionale – categorie hibridă de acte juridice, emise de autorităţi ale

administraţiei publice, însă care au ca obiect soluţionarea unor litigii şi sunt emise după o procedură ce are caracteristici apropiate de procedura judiciară (contradictorialitate, motivarea deciziei, irevocabilitatea deciziei):

- cum ar fi hotărârea comisiei judeţene de aplicare a Legii nr.18/1991 a fondului funciar.3

În prezent, procedurile administrativ jurisdicţionale sunt facultative şi gratuite (art.21 alin.4 din

Constituţia revizuită în 2003), prin urmare petiţionarul nu este obligat să recurgă la ele, iar dacă a sesizat totuşi o jurisdicţie administrativă el va putea să renunţe la această cale de atac în vederea sesizării instanţei de contencios administrativ.

- în ce ne priveşte, credem că putem identifica şi o altă categorie de acte administrative, şi anume acte administrative prin care se încheie contracte – sunt acele manifestări de voinţă ale autorităţilor publice prin care acestea devin parte a unui contract administrativ sau civil.

Bibliografie

1) A.Iorgovan,Tratat de drept administrativ,citat, pag 655-656

2) Rodica Narcisa Petrescu, op.cit., p.287; definiţia din ediţia 2001 a fost preluată şi de Anton Trăilescu, Drept administrativ - tratat elementar, Editura ALL BECK, 2002, p.187

3) T. Drăganu, Actele de drept administrativ, op.cit., p.42;

4) A. Iorgovan, op.cit., vol. II, 2002, p.24; L. Chiriac, op.cit., p.27.

5) 3 Rodica Narcisa Petrescu, op.cit., p.256

6) 4 În sensul că ordonanţele sunt acte complexe, de drept administrativ şi constituţional, a se vedea Verginia Vedinaş, Rozalia Ana

7) Lazăr, Controlul de constituţionalitate al actelor administrative, în „Juridica” nr.8/2000, p.300

8) Rodica Narcisa Petrescu, p.293; I. Iovănaş, op.cit., 220.

10) T. Drăganu, Actele de drept administrativ, op.cit., p.90.

11) A se vedea reglementarea cadru în materie, Ordonanţa Guvernului nr.2/2001.

12) A se vedea, pentru mai multe exemple de acte administrativ-jurisdicţionale, D. C. Dragoş, Recursul administrativ şi contenciosul administrativ, Editura All Beck, 2001, p. 105 şi urm

14) A se vedea, penrtu problema controlului de constituţionalitate a ordonanţelor guvernamentale şi a reconsiderării interdicţiei de a ataca pe calea contenciosului administrativ aceste acte administrative, Verginia Vedinaş, Rozalia Ana Lazăr, art.cit., „Juridica” nr.8/2000, p.300 şi urm

17) A se vedea în acest sens, cu referire la Ordonanţa Guvernului nr.22/1997, Curtea Supremă de Justiţie, secţia de contencios administrativ, decizia nr.272/2002, în „Curierul judiciar” nr.1/2003, p.96.

19) A se vedea, spre exemplu, Ordonanţa Guvernului nr.72/1997 privind reorganizarea datoriilor fostei Companii Române de Petrol, aprobată prin Legea nr.32/1992, publicată în “Monitorul Oficial al României”, partea I, nr. 35 din 28 ianuarie 1999 Art.73 şi art.74 din Legea nr.24/2000

22) I. Deleanu, op. cit, p. 715; Curtea Constituţională, dec. nr. 300/2003 (publicată în M. Of. nr. 520 din 18 iulie 2003); Curtea Constituţională, dec. nr. 91/1995 (publicată în M. Of. nr. 272 din 23 noiembrie 2005) [2] T. Oniga, op. cit., p. 267-268

Preview document

Acțiunea contenciosului administrativ împotriva ordonanțelor Guvernului - Pagina 1
Acțiunea contenciosului administrativ împotriva ordonanțelor Guvernului - Pagina 2
Acțiunea contenciosului administrativ împotriva ordonanțelor Guvernului - Pagina 3
Acțiunea contenciosului administrativ împotriva ordonanțelor Guvernului - Pagina 4
Acțiunea contenciosului administrativ împotriva ordonanțelor Guvernului - Pagina 5
Acțiunea contenciosului administrativ împotriva ordonanțelor Guvernului - Pagina 6
Acțiunea contenciosului administrativ împotriva ordonanțelor Guvernului - Pagina 7
Acțiunea contenciosului administrativ împotriva ordonanțelor Guvernului - Pagina 8
Acțiunea contenciosului administrativ împotriva ordonanțelor Guvernului - Pagina 9
Acțiunea contenciosului administrativ împotriva ordonanțelor Guvernului - Pagina 10
Acțiunea contenciosului administrativ împotriva ordonanțelor Guvernului - Pagina 11
Acțiunea contenciosului administrativ împotriva ordonanțelor Guvernului - Pagina 12
Acțiunea contenciosului administrativ împotriva ordonanțelor Guvernului - Pagina 13
Acțiunea contenciosului administrativ împotriva ordonanțelor Guvernului - Pagina 14
Acțiunea contenciosului administrativ împotriva ordonanțelor Guvernului - Pagina 15
Acțiunea contenciosului administrativ împotriva ordonanțelor Guvernului - Pagina 16
Acțiunea contenciosului administrativ împotriva ordonanțelor Guvernului - Pagina 17
Acțiunea contenciosului administrativ împotriva ordonanțelor Guvernului - Pagina 18
Acțiunea contenciosului administrativ împotriva ordonanțelor Guvernului - Pagina 19
Acțiunea contenciosului administrativ împotriva ordonanțelor Guvernului - Pagina 20
Acțiunea contenciosului administrativ împotriva ordonanțelor Guvernului - Pagina 21
Acțiunea contenciosului administrativ împotriva ordonanțelor Guvernului - Pagina 22
Acțiunea contenciosului administrativ împotriva ordonanțelor Guvernului - Pagina 23
Acțiunea contenciosului administrativ împotriva ordonanțelor Guvernului - Pagina 24
Acțiunea contenciosului administrativ împotriva ordonanțelor Guvernului - Pagina 25
Acțiunea contenciosului administrativ împotriva ordonanțelor Guvernului - Pagina 26

Conținut arhivă zip

  • Actiunea contenciosului administrativ impotriva ordonantelor Guvernului.docx

Alții au mai descărcat și

Instanță competentă să soluționeze litigiile de contencios administrativ - soluții pe care le poate pronunța

INTRODUCERE După cum este cunoscut, principiul separației puterilor în stat, potrivit căruia sunt organizate şi funcţionează cele trei puteri în...

Hotărârea judecătorească - Noțiune și clasificare, conținutul hotărârii judecătorești

INTRODUCERE Hotărârea judecătorească, fiind expresie a puterii judecătorului de a tranşa litigiile, are forţa, recunoscută de lege, de a se opune...

Îndeplinirea Trăsăturilor și a Principiilor Familiei în Societatea Contemporană

Introducere Dintre toate vieţuitoarele, omul se naşte cel mai plăpând şi cel mai neputincios în a-şi satisface nevoile vitale ale existenţei şi de...

Acțiunea Civilă în Procesul Penal

1. Consideraţii generale Aceasta lucrare îşi propune să analizeze modul de apărare a drepturilor patrimoniale ale persoanelor şi prezintă...

Obiectul Actiunii in Contencios Administrativ Conform Legii 554-2004

1.FORME ALE CONTENCIOSULUI ADMINISTRATIV Noţiunea contenciosului administrativ a fost definită de Legea nr. 554/2004 , în art. 2 alin. 1 lit. e,...

Jurisprudența Curții Europene de Justiție - izvor nescris al dreptului administrativ european

I. Izvoarele nescrise ale dreptului european: legislaţia complementară Legislaţia complementară reuneşte izvoarele nescrise ale dreptului european...

Referat Contencios Administrativ

1. Condiţiile acţiunii în contencios administrativ Sintetizând reglementările cuprinse în Legea contenciosului administrativ nr. 554/2004, putem...

Excepția de nelegalitate. excepția de neconstituționalitate

1. Preliminarii. Excepţia de nelegalitate este un mijloc de apărare tradiţional, reprezentând o formă de control indirect al actelor...

Te-ar putea interesa și

Președintele României

ARGUMENT Potrivit Constituţiei, Preşedintele României reprezintă statul român şi este garantul independenţei naţionale, al unităţii şi al...

Contenciosul Administrativ în România

CAPITOLUL I NOŢIUNI INTRODUCTIVE. EVOLUŢIA ISTORICĂ A CONTENCIOSULUI ADMINISTRATIV SECŢIUNEA 1 INTRODUCERE ÎN CONTENCIOSUL ADMINISTRATIV ROMÂN...

Contenciosul

INTRODUCERE Viaţa într-o societate democratică presupune, în primul rând, respectul reciproc al indivizilor care o alcătuiesc, care poate menţine...

Suspendarea Actului Administrativ Atacat

CAP. I. Aspecte introductive REZUMAT: actele administrative produc efecte juridice până în momentul scoaterii lor din vigoare, în cazul celor...

Drept Contencios

PRELIMINARII Conform principiului separării puterilor în stat iniţiat de Montesquieu (1689-1755) în Franţa ,la nivelul unui stat de drept există...

Drept Administrativ

1. Obiectul administraţiei publice. Administraţia publică are ca scop realizarea valorilor care exprimă interesele statului sau ale unei...

Teoria Generala a Dreptului - Drept Administrativ - Drept Constitutional

TEORIA GENERALĂ A DREPTULUI 1.Norma juridică Preliminarii. Rezultatul utilizării procedeelor de tehnică legislativă, pentru a concretiza...

Drept Administrativ

Partea a I-a: Introducere în dreptul administrativ si în stiinta administratiei Capitolul I Aspecte generale REZUMAT: în acest prim capitol...

Ai nevoie de altceva?