Actul Juridic

Prin act juridic civil se intelege manifestarea de vointa facuta cu intentia de a produce efecte juridice de a naste, modifica, treansmite sau stige un raport juridic civil concret. Din acesta definitie rezulta ca actul juridic prezinta urmatoarele elemente caracteristice:

1. actul juridic este inaite de toate, o manifestare de vointa a unei sau a mai multor persoane fizice sau juridice;

2. manifestarea de vointa este gacuta cu intentia de a produce efecte juridice respectiv de a crea, modifica, transmite sau stige raporturi juridice civile concrete.

In literatura de specialitate, practica juridica si chiar in legislatia civila terminul de act juridic este folosit in doua sensuri. Intr-un prim sens actul juridic desemneaza insusi manifestarea de vointa in scopul de a produce efecte juridice, adica insasi operatia jurica ce se incheie. In cel de al doilea sens, actul juridic desemneaza inscrisul constator al operatiunii juridice facute de parti in vederea pronuntarii unui mijloc de proba intr-un eventuallitigiu.

Pentru evitarea oricarui confuz cu privire la cele doua acceptiuni este indicat ca terminul de act juridic sa fie folosit pentru desemnarea operatiei juridice, iar pentru desemnarea inscrisului constator ale acestei operatiei juridice sa fie utilizat terminul de inscris.

Constitutia Republicii Moldova si notiuni de act juridic

In Constitutia Republicii Moldova terminul “act juridic” este utilizat in art. 7 si art. 135 litera g. Totodata in Constituitie este folosit si terminul de “act normativ” – act. 140, “act delictuos” – art.22, “actele Presedintelui Republicii” – act.94, “actele guvernului” – act. 102. interpretarea notiunii de act juridic are o importanta deosebita teoreticasi practica. Deoarece Curtea Constitutionala urmeaza sa rezolve cazurile exciptionale de neconstitutionale a actelor juridice la sesizarea Curtii Suprema de Justitie, este evident ca trebuie definit in primul rind notiunea de act juridic.

Notiunea de act juridic, cel mai frecvant este prezentat in dreptul si doctrina, este intr-o mare masura sub influenta acestei circumstante. Totusi, trebuie definita acesta notiune din punct de vedere general al teoriei generale a dreptului. In doctrina actul juridic a fost definit ca act volitiv, facut cu intentia de a produce efecte juridice aratind ca atunci cind intentia lipseste suntem in prezenta unui fapt juridic.

Mircea Djuvara a dat o alta definitie actului juridic, socotind ca nu intentia conteaza, ci vointa libera ce schimba o situatie juridica preexistenta, aducind delictul de furt. Georgiu del Vecchio a mentionat, ca si M.Djuvara, ca actul juridic este faptul volitiv capabil sa produca efecte juridice. Acestepunct de vedere nu a fostreceptat de doctrina nationala, dar formulee legislative ale Constitutiei noastre l-au acceptat. Astfel nu putem explica terminul de act delictuos din art. 22. actele juridice au fost calsificate in acte obiective, subiective, si acte conditii de L.Duguit.

Alt savant francez Gaston Jeze a rafinat si precizat conceptia lui Duhuit. Jeze a reesit din faptul ca acte juridice sint de atitea feluri de cite feluri sint situatii juridice, create de ele, adica: generale si individuale. Analizind exemplele lui L.Duguit, G.Jeze a ajuns la concluzia ca actele creatoare de situatii individuale nu sint simple. Pornind de la exemplu contractului de vinzare, Jeze a aratat ca in baza lui se creeaza o situatie individuala, dar si se declanseaza o situatie generala si pentru vinzatori, si pentru cumparatori. Insa pentru ca aceasta situatie sa se declanseze este necesar actul – contractul, astfel actul este conditia, de aceea Jeze l-a numit deja act – conditie. La acesta clasificare Jeze a adaugat si pe cea a actelor de natura judecatoareasca.. Daca le privim prin prizma conceptiei lui Jeze aceste acte creeaza si ele situatii individuale, facind sa declanseze si situatii generale cu privire la specta respectiva. O alta calsificare care are vocatia globalitatii pote fi cea facuta dupa criteriul celor doua mari procese in drept: elaborarea dreptului si realizarea lui. Astfel actele juridice pot fi impartite in acte de eleborare si de realizare a dreptului.