Administratia Publica Centrala si Actele Acesteia

Imagine preview
(8/10 din 3 voturi)

Acest proiect trateaza Administratia Publica Centrala si Actele Acesteia.
Mai jos poate fi vizualizat cuprinsul si un extras din document (aprox. 2 pagini).

Arhiva contine 4 fisiere doc de 95 de pagini (in total).

Iti recomandam sa te uiti bine pe extras, cuprins si pe imaginile oferite iar daca este ceea ce-ti trebuie pentru documentarea ta, il poti descarca. Ai nevoie de doar 8 puncte.

Domeniu: Drept

Cuprins

INTRODUCERE 5
NOŢIUNEA DE EXECUTIV ŞI ADMINISTRAŢIE PUBLICĂ ÎN
PRINCIPALELE SISTEME CONTEMPORANE 12
CAPITOLUL I NOŢIUNEA DE ADMINISTRAŢIE PUBLICĂ 22
1.1. Sfera de cuprindere a noţiunii de administraţie publică 22
1.2. Distincţia dintre administraţia publică centrală si administraţia publică
locală 22
1.3. Autorităţile administraţiei publice locale, natura lor juridică şi actele pe care
le emit sau le adoptă 23
1.3.1 Consiliile locale 23
1.3.2. Primarii localităţilor 27
1.4. Primarul localităţii – autoritate publică, ce reprezintă şi promovează
interesul local 31
1.5. Reforma administratiei publice centrale si locale 31
1.6. Restructurarea profunda a administratiei publice centrale si locale 32
CAPITOLUL II DREPT ADMINISTRATIV 34
2.1. Principiile organizarii administratiei 34
2.2. Regimurile administrative 34
2.3. Regimul administrativ de centralizare 36
2.4. Regimul administrativ de desconcentrare 36
2.5. Descentralizarea 37
2.6. Consideratii asupra notiunii de organ sau de autoritate publica
administrativa 37
2.7. Presedintele Romaniei 38
2.7.1. Atributiile presedintelui in raport cu Parlamentul 39
2.7.2. Atrubutia de promulgare a legilor 39
2.8. Actele guvernului 40
2.9. Actele primului-ministru 42
2.10. Atributiile presedintelui Romaniei in calitate de sef al statului 44
2.11. Actele Sefului de Stat 46
2.12. Demiterea presedintelui 47
2.13. Interimatul functiei de presedinte al Romaniei 48
2.14. Raspunderea juridica a presedintelui 49
2.15. Guvernul si administratia publica centrala 49
2.15.1. Notiuni generale 49
2.15.2. Rolul, funcţiile şi atribuţiile Guvernului 52
2.15.3. Funcţiile Guvernului 53
2.15.4. Atribuţiile Guvernului 54
2.15.5. Învestirea Guvernului 56
2.15.6 Actele juridice ale Guvernului 57
CAPITOLUL III CONCEPT ADMINISTRAŢIA PUBLICĂ CENTRALĂ ŞI
LOCALĂ 58
3.1. Conceptul de administraţie publică centrală 58
3.2. Conceptul de administraţie publică locală 64
CAPITOLUL IV ADMINISTRAŢA PUBLICĂ CENTRALE 70
4.1. Dispoziţii generale 70
4.1.1. Sfera de reglementare 70
4.1.2. Administraţia publică centrală 70
4.1.3. Autorităţile administrative autonome 71
4.1.4. Principiile de organizare şi funcţionare ale administraţiei publice centrale
de specialitate 71
4.1.5. Obiectivele autorităţilor administraţiei publice centrale de specialitate 72
4.1.6. Atribuţiile administraţiei publice centrale de specialitate 72
4.1.7. Responsabilitatea administraţiei publice centrale de specialitate 73
4.1.8. Raporturile de colaborare cu societatea civilă 73
4.2. Organizarea administraţiei publice centrale de specialitate 73
4.2.1. Conducerea generală şi ierarhia administraţiei publice centrale de
specialitate 73
4.2.2. Raporturile de colaborare în cadrul sistemului administraţiei publice
centrale de specialitate 74
4.2.3. Statutul juridic al autorităţilor administraţiei publice centrale de
specialitate 75
4.2.4. Crearea, reorganizarea şi lichidarea autorităţilor administraţiei publice
centrale de specialitate 75
4.2.5. Regulamentele autorităţilor administraţiei publice centrale de
specialitate 76
4.2.6. Structura organizatorică a autorităţilor administraţiei publice centrale
de specialitate 76
4.2.7. Unităţile structurale ale autorităţilor administraţiei publice centrale
de specialitate 77
4.2.8. Serviciile desconcentrate din unităţile administrativ-teritoriale 78
4.2.9. Cabinetul persoanei cu funcţie de demnitate publică 78
4.2.10. Actele autorităţilor administraţiei publice centrale de specialitate 79
4.3. Ministerele 80
4.3.1. Ministerele 80
4.3.2. Atribuţiile generale ale ministerelor 80
4.3.3. Conducerea ministerelor 82
4.3.4. Miniştrii 82
4.3.5. Atribuţiile generale ale ministrului 83
4.3.6. Vice-miniştrii 84
4.3.7. Organe consultative 84
4.4. Alte autorităţi administrative centrale 85
4.4.1. Alte autorităţi administrative centrale 85
4.4.2. Serviciul 85
4.4.3. Agenţia 86
4.5. Dispoziţii finale şi tranzitorii 86
CONCLUZII 87
BIBLIOGRAFIE 92

Extras din document

INTRODUCERE

Transformările intervenite după prăbuşirea imperiului sovietic în plan politic, economic şi social, au determinat în mod firesc schimbări de substanţă şi în planul concret al organizării şi funcţionării administraţiei statului.

Mutaţiile survenite în cadrul sistemului de administrare sunt cu atât mai pregnante, cu cât transformările induse la nivelul acestuia, au căpătat consistenţe, în urma adoptării Constituţiei .

Atât în plan structural-organizatoric, cât şi cel material-funcţional, administraţia publică a căpătat o nouă filosofie, dobândind o configuraţie inedită în sistemul global al administraţiei. Fiind chemată să satisfacă interesul general exprimat prin lege, administraţia publică constituie activitatea prin care se exercită legea, ea fiind foarte strâns legată de puterea executivă.

Şi dacă activitate de stat este o activitate de organizare a relaţiilor sociale, ideea de organizare fiind punctul-cheie în administrarea publică, în sens larg “administraţia publică este o activitate de organizare a anumitor relaţii sociale, mai concret a legilor şi a celorlalte acte ale organelor statului” .

O organizare optimă nu poate fi rezultatul întâmplării, orice organizare trebuie fundamentată ştiinţific. Deci, funcţionarea raţională şi eficientă a administrării publice cere implementarea metodelor ştiinţifice de organizare a activităţilor administrative.

Aceasta este cu atât mai important unde ştiinţa administraţiei dace primii paşi şi elaborările teoretice în acest domeniu sunt actuale şi ţin să fie urmate de îndrumări practice pentru organele administraţiei publice.

Administraţia ţării este încredinţată unor autorităţi statale, ele fiind administraţia centrală şi unităţile sale teritoriale precum şi administraţia locală, chemată să administreze interesele colectivităţilor locale, în conformitate cu Constituţia.

Pornind de la acest raţionament putem mai bine să ne dăm seama care sunt deosebirile dintre autorităţile administraţiei publice locale şi diferitele servicii publice ale administraţiei publice centrale de specialitate (ministere, departamente) care acţionează într-un anumit teritoriu, dar sunt structuri exterioare ale anumitor autorităţi administrative centrale.

E necesar de precizat ca în cadrul structurii teritoriale a organelor administraţiei locale şi centrale, relaţiile dintre ele sunt foarte variate şi, în fine, ele trebuie să colaboreze reciproc, deoarece au un scop comun - organizarea serviciilor publice pentru cetăţenii din teritoriu.

Organele administraţiei publice pot activa eficient în condiţiile când toate transformările din societate se efectuează într-o consecutivitate bine determinată şi au un suport legislativ adecvat, care le-ar permite nu numai să dirijeze aceste procese, dar să se reformeze ele însele, pornind de la cerinţele înaintate de evoluţia societăţii.

Consultând literatura de specialitate existentă şi analizând, în particular, conlucrarea serviciilor publice desconcentrate în teritoriul judeţului şi autorităţile publice locale în chestiunile de interes comun, am ajuns la concluzia că prea puţin se studiază în republica noastră relaţiile dintre diferite nivele ale administraţiei publice, aceste considerente determinând alegerea temei abordate în lucrarea de faţă.

Structurat teza a fost concepută în patru capitole. În introducere s-au făcut precizări terminologice extrase din literatura de specialitate, utile, după părerea noastră, în elucidarea de mai departe a temei. Capitolul doi şi trei vine cu o prezentare generală a administraţiei publice, în special a administraţiei publice centrale şi locale.

Reieşind din considerentul că experienţa altor ţări în problema dată ne-ar ajuta să depăşim situaţia în care ne aflăm în prezent şi ţinând cont de direcţiile proprietare ale politicii externe la etapa actuală, am analizat în capitolul trei raporturile şi relaţiile dintre autorităţile administraţiei publice în ţările Europei Centrale şi de Est.

S-a făcut o incursiune în istoricul evoluţiei relaţiilor dintre organul administraţiei publice în plan istoric, urmând ca în capitolul trei să urmărim raporturile dintre autorităţile publice după declararea suveranităţii.

Sursele bibliografice de bază au servit Constituţia, legile şi alte acte normative referitoare la activitatea autorităţilor publice cât şi literatura ştiinţifică de specialitate editată în republica noastră şi străinătate.

Fisiere in arhiva (4):

  • Administratia Publica Centrala si Actele Acesteia
    • continut bun.doc
    • coperta.doc
    • cuprins.doc
    • pagina anterioara copertei.doc

Alte informatii

UNIVERSITATEA „CONSTATIN BRÂNCUŞI” TG.-JIU FACULTATEA DE ŞTIINŢE ADMINISTRATIVE ŞI JURIDICE SPECIALIZAREA ADMINISTRAŢIE PUBLICĂ