Administrația publică de stat - ministerele și serviciile publice deconcentrate

Administraţia publică centrală cuprinde:

1. Organele supreme ale administraţiei publice:

a) Preşedintele României.

b) Guvernul.

2. Organele centrale de specialitate:

a) Ministerele şi alte organe subordonate Guvernului.

b) Autorităţile autonome.

3. Administraţia de stat din teritoriu:

a) Prefectul.

b) Serviciile descentralizate ale ministerelor şi celorlalte organe subordinate

I.ADMINISTRATIA DE SPECIALITATE

1.MINISTERELE

Traditional,organul specializat prin care se rezolva intr-un anumit domeniu sau altul sarcinile guvernarii poarta denumirea de minister ,iar titularul acestuia este ministrul.Procesul de constituire al acestora este legat de cel al aparitiei Consiliului de Ministri sau,dupa caz ,a Guvernului.In unele tari intai au aparut ministri si mininisterele si mai apoi Guvernul:in altele procesul a fost invers ,dar cert este ca a existat acelasi punct de plecare ,corpul de sfetnici cu care s-au inconjurt monarhii absoluti.Pentru prima data ,ministerele implicit functia de ministru ,in Tarile Romane au fost create prin Regulamentele organice.

De-a lungul timpului,necesitatile societatii ,in speta ale guvernarii au impus crearea pe langa ministere a unor organe de specialitate care sa ajute Guvernul in indeplinirea actului de administrare Aceste autaritati au fost incluse la randul lor in administratia ministeriala ,rezultand astfel stricata legatura a acestora cu Guvernul ,mai précis subordonarea lor

Infiintarea unor astfel de organe centrale de specialitate altele decat ministerele ,ca autoritati guvernamentale ,fie in subordinea directa a Guvernului ,fie in subordine ministerelor revine Guvernului sau ,dupa caz ministerelor ,dar numai in limitele recunoscute de lege

Numarul ministerelor este determinat de masa sarcinilor administratiei publice intr-un domeniu sau altul de activitate ,dar si de conceptiile si interesele politice care se manifesta la factorii ce compun sistemul politic.Astfel,la un anumit moment la aceeasi masa de sarcini numarul ministerelor se poate schimba prin contopirea unor ministere sau despartirea lor ,prin infiintarea sau desfiintarea acestora Un numar prea mare de ministere,pe langa faptul ca impovareaza bugetul statului ,mai prezinta si dificultatea coordonarii la nivelul guvernului Dar si numarul mic de ministere creeaza dificultati in functionalitatea administratiei prin blocajul care se produce prin aglomerarea ministrilor responsabili cu prea multe probleme din domenilu pe care il conduc.

Numarul ministerelor din Romania a variat de-a lungul timpului si nu de putine ori doctrina1 in materie s-a pronuntat asupra faptului ca numarul acestora ar fi trebui reglementat de Constitutie Dar trebuie mentionat ca ingradirea constitutionala a numarului acestora ,in aceasta etapa de tranzitie a Romaniei nu ar fi produs efectele asteptate

1Emanuel Albu, Administretia ministeriala in Romania, editura All Beck, Bucuresti 2004, pg. 41

1.1Organizarea si conducerea ministerelor

Ministerele sunt organe de specialitate ale administretiei publice centrale care realizeaza politica guvernamentala in domeniile de activitate ale acestora. Acestea se organizeaza si functioneaza numai in subordinea Guvernului, potrivit prevederilor Constitutiei.

Conducerea ministerelor apartine ministrilor, care realizeaza jonctiunea dintre guvern si administratia, reprezentand ministerul in raport cu Guvernul, dar in acelasi timp reprezentand Guvernul in administratia pe care o realizeaza ministerele. Primul-ministru poate cere Parlamentului modificarea structurii Guvernului prin infiintarea, desfiintarea sau, dupa caz, divizarea ori comasarea unor ministere. In caz de remaniere guvernamentala sau de vacanta functiei, la propunerea Primului-minstru, Presedintele Romaniei revoca si numeste ministri.