Alternative și implicații ale politicii resurselor financiare publice în țări membre ale UE

INTRODUCERE

În această publicaţie ne sunt prezentate serii de date ale unor venituri fiscale din conturile naţionale pentru cele douazeci şi şapte de state membre, Norvegia şi Islanda. Este prezentată o defalcare a taxelor clasificate în funcţie de: tipul de impozit (impozit direct, impozit indirect, contribuţii sociale), de nivelul de guvernare (central, de stat, fonduri locale, de asigurări sociale, instituţiile UE) şi de funcţia economică ( de consum, de muncă, de capital). De asemenea sunt alcătuite date pentru sub-grupurile de taxe de mediu.

Prăbuşirea veniturilor fiscale calculate ca procent din PIB furnizează indicatori ai sarcinilor financiare şi a structurii de impozitare în diferite state membre, precum şi evoluţia în timp.

Pe când interpretarea raportului fiscal la PIB, ca indicator pentru sarcina fiscală are nevoie de informaţii suplimentare, sunt furnizate veniturile fiscale ajustate ciclic, o clasificare economică a impozitelor a fost dezvoltată şi rate implicite de impozitare (ITR) au fost calculate pentru diferite funcţii economice. Ratele implicite de impozitare măsoară sarcina fiscală medie efectivă pe diferite tipuri de venituri economice sau activităţi; în fiecare caz, ratele implicite de impozitare exprimă veniturile fiscale agregate ca un procent din baza potenţială de impozitare.

Veniturile fiscale defalcate pe tipuri de impozite și de nivelul de guvernare sunt colonii ale unor categorii comune conturilor naționale de taxe. Acestea sunt disponibile direct din conturile naționale furnizate de statele membre la Eurostat şi urmeaza clasificarea propusă de "Sistemul European de conturi”. Clasificarea economică a impozitelor şi clasificarea impozitelor pe energie nu este standard şi este calculat în mod specific de publicaţia "Tendinţele de impozitare în Uniunea Europeană" utilizând date ale veniturilor fiscale mai detaliate oferite de Statele Membre. Ratele corespunzatoare de impozitarea implicită necesită ipoteze suplimentare şi calcule. Ministerele de finanţe din statele membre au ajutat la producerea datelor necesare pentru aceste calcule. Publicaţia ne oferă o privire de ansamblu cuprinzătoare a metodologiei și datelor utilizate în acest scop.

Publicaţia este împărţită în trei părţi.

Partea I recenzează majoritatea tendinţelor şi evoluţiilor impozitării din Uniune, punând-o în perspectivă cu activitatea economică.

Partea a II-a prezintă clasificarea economică a impozitelor şi organizează o comparație a ratelor de impozitare implicit între statele membre.

Partea a III-a conţine 29 capitole (având fiecare un nume de ţară), care revizuie principalele tendinţe în dezvoltarea sarcinii fiscale globale şi oferă o privire de ansamblu sistemului fiscal și a recentelor schimbări politice.

Tendinţe fiscale ale UNIUNII EUROPENE 2011

CAP. I Principalele efecte asupra sistemelor fiscale din Uniunea Europeana

1.1 Impactul asupra creşterii şi calendarul său a variat considerabil între statele membre.

Criza economică şi financiară care a început în 2008 a afectat toate ţările din UE. În 2009, anul de vârf a crizei, toate statele membre au PIB-ul scăzut; PIB-ul UE-27 micşorat cu 4,2%. Cu toate acestea, adâncimea de criză diferă considerabil între statele membre – performanţa PIB-ului în 2009 a variat de la -18% în Letonia, care a suferit cel mai profund declin din lume, la +1.7% în Polonia.