Arestul la domiciliu

DISPOZITII GENERALE:

Masurile de preventie sunt institutii de drept procesual penal cu caracter de constrangere prin care inculpatul este impiedicat sa intreprinda anumite activitati care s-ar rasfrange negativ asupra desfasurarii procesului penal sau asupra atingerii scopului acestuia.

Potrivit legii, masurile preventive sunt:

Retinerea.

Controlul judiciar.

Controlul judiciar pe cautiune.

Arestul la domiciliu.

Arestarea preventiva.

În sistemul juridic din țara noastră, până la data adoptării Noului Cod de Procedură Penală și ulterior implementării sale începând cu anul 2014, măsurile preventive reglementate de Codul de Procedură Penală erau reținerea, obligarea de a nu părăsi localitatea, obligarea de a nu părăsi țara și arestarea preventivă. În prezent, conform reglementărilor procedurale penale, măsurile preventive sunt reținerea, controlul judiciar, controlul judiciar pe cauțiune, arestul la domiciliu și arestarea preventivă.

Prin conținutul și limitele lor de aplicare, aceste măsuri preventive aduc într-o măsură mai largă sau mai restrânsă atingere dreptului la libertate, fiind percepute atât ca măsuri de constrângere limitative de drepturi aplicate de organele judiciare, cât și ca măsuri intruzive în dreptul persoanei la viață privată, domiciliu etc.

Oricine are dreptul la libertate și la siguranța persoanei. Oricine este acuzat de o fapta penală beneficiază de prezumția de nevinovăție până se dovedește vina în baza legii.

Când o persoană este suspectată de comiterea unei fapte penale, statul are dreptul și obligația de a investiga cazul și de a deschide cercetarea penală. Convenția Europeana a Drepturilor Omului garantează că simpla suspiciune nu poate duce la încălcarea dreptului la libertate si a prezumtiei de nevinovatie. Numai dacă există motive întemeiate că acea persoana se va sustrage procesului sau va comite o altă fapta penală fiind în libertate se poate recurge la opțiunea de a folosi mijloace de coercitive pentru a se asigura desfășurarea procesului penal.

In noul C. proc. pen. există reglementarea unei noi măsuri preventive - arestul la domiciliu.

Legiuitorul român reglementează arestul la domiciliu în cadrul Secțiunii a V-a (art. 218-222 noul C. proc. pen.), din Titlul V intitulat "Măsurile preventive și alte măsuri procesuale''.

Legiuitorul român s-a inspirat în reglementarea măsurii preventive a arestului la domiciliu din Codul de procedură penală italian.

Prin introducerea acestei instituții se urmărește lărgirea posibilităților de individualizare a măsurilor preventive, în raport de gradul de pericol al infracțiunii, scopul măsurii si circumstanțele personale ale făptuitorului.

Pentru a se dispune măsura arestului la domiciliu, trebuie a fi îndeplinite condițiile generale prevăzute în art. 202 noul C. proc. pen., cât și cele specifice arestării preventive, prevăzute de art. 223 noul C. proc. pen..

Pentru a se putea dispune față de inculpat măsura arestului la domiciliu, trebuiesc întrunite cumulative următoarele condiții:

1. Să existe probe sau indicii temeinice din care rezultă suspiciunea rezonabilă că o persoană a săvârșit o infracțiune.

"suspiciunea rezonabilă"- existența a unor date, informații care să convingă un observator obiectiv și imparțial că este posibil ca o persoană să fi săvârșit o infracțiune.