Aspecte Criminologice privind Criminalitatea Orientata spre Profit

Imagine preview
(8/10 din 1 vot)

Acest proiect trateaza Aspecte Criminologice privind Criminalitatea Orientata spre Profit.
Mai jos poate fi vizualizat cuprinsul si un extras din document (aprox. 2 pagini).

Arhiva contine 3 fisiere doc de 55 de pagini (in total).

Profesor indrumator / Prezentat Profesorului: Marian Apopei

Iti recomandam sa te uiti bine pe extras, cuprins si pe imaginile oferite iar daca este ceea ce-ti trebuie pentru documentarea ta, il poti descarca. Ai nevoie de doar 6 puncte.

Domeniu: Drept

Cuprins

CAPITOLUL I. STAREA ŞI DINAMICA CRIMINALITĂŢII ORIENTATE SPRE PROFIT ÎN PERIOADA DE TRANZIŢIE A ROMÂNIEI 3
1.1. Caracterizare generală 3
1.2. Domenii şi forme de manifestare 3
1.2.1. Criminalitatea financiar-bancară şi bursieră 3
1.2.2. Criminalitatea privind societăţile comerciale şi agenţii economici 3
1.2.3. Criminalitatea informatică 3
1.2.4. Contrabanda 3
1.2.5. Jocurile de noroc 3
1.2.6. Corupţia 3
1.2.7. Criminalitatea corporaţiilor 3
1.2.8. Criminalitatea contra mediului înconjurător 3
1.3. Caracteristicile criminalităţii orientate spre profit 3
1.4. Tendinţe ale criminalităţii orientate spre profit în perioada de tranziţie din România 3
CAPITOLUL II. ETIOLOGIA CRIMINALITĂŢII ORIENTATE SPRE PROFIT 3
2.1. Caracterizare generală 3
2.2. Factori economici 3
2.2.1. Criza resurselor şi criza morală în perioada de tranziţie 3
2.2.2. Absenţa inovaţiei şi raţionalităţii 3
2.2.3. Controlul intern şi controlul extern nesatisfăcător 3
2.2.4. Intervenţiile statului în anumite domenii 3
2.2.5. Dimensiunea economică a stării de anomie 3
2.3. Factori juridici 3
2.3.1. "Fetişismul" legii şi "inflaţia" legislativă 3
2.3.2. Procesul legislativ - factor de dereglare şi inefectivitate 3
2.3.3. Reforma legislaţiei - între deziderat şi realitate 3
2.4. Factori psiho-sociali 3
2.4.1. Lumea afacerilor 3
2.4.2. Sistemul judiciar 3
2.4.3. Criza morală generală 3
CAPITOLUL 3. PREVENIREA, COMBATEREA ŞI CONTROLUL CRIMEI ORIENTATE SPRE PROFIT 3
3.1. Strategia luptei contra criminalităţii orientate spre profit 3
3.2. Măsuri, tipuri, metode şi mijloace de realizare a prevenirii şi combaterii criminalităţii orientate spre profit 3
Bibliografie: 3

Extras din document

CAPITOLUL I

STAREA ŞI DINAMICA CRIMINALITĂŢII ORIENTATE SPRE PROFIT ÎN PERIOADA DE TRANZIŢIE A ROMÂNIEI

1.1. Caracterizare generală

Cercetarea problematicii criminalităţii orientate spre profit ne introduce în economia dominată de concurenţă şi cârmuită de principiul maximalizării profi¬tului chiar cu încălcarea normelor de drept, acolo unde se sudează şi elaborează cele mai subtile şi mai abile tehnici şi procedee frauduloase comerciale, bancare, financiare etc., cu cele mai intense dorinţe de câştig, unde presiunea socială a ameninţării cu sancţiunea penală pentru fărădelegi nu este atât de puternică, fiind atenuată de perspectiva câştigului ilicit şi uneori de poziţia şi puterea respectivului personaj al dramei infracţionale.

Tendinţele de creştere a actelor şi faptelor infracţionale a căror motivaţie o constituie obţinerea de profit, reprezintă, în ultima vreme, în societatea româ¬nească un adevărat fenomen ale cărui efecte nu pot fi ignorate. Acest fenomen lezează economia în ansamblul ei, cauzează imense pierderi financiare, slăbeşte stabilitatea socială, ameninţă structurile democratice, determină o anumită pierdere de încredere în sistemul economic, corupe şi compromite instituţiile economice şi sociale.

Spre deosebire de perioada regimului totalitar - caracterizată prin utilizarea dreptului şi legislaţiei ca principale instrumente de realizare a controlului statului şi a supraconformismului indivizilor - actuala perioadă pe care o parcurge socie¬tatea românească cunoaşte o anumită stare de criză şi de dereglare norma¬tivă şi insti¬tuţională. Acest lucru se datorează în mare măsură şi absenţei unui cadru legislativ adecvat derulării reformei şi diminuării eficienţei instituţiilor specializate să realizeze justiţia şi legalitatea.

Fiind rezultanta unei interacţiuni de multiple cauze şi condiţii, acest feno¬men infracţional care urmăreşte realizarea de profit se caracterizează nu numai printr-o mare diversitate de forme de manifestare, ci şi printr-o anumită coloratură speci¬fică, care face şi mai dificilă explicaţia diferitelor acte sau fapte de acest gen care se comit în sectoarele şi domeniile de activitate economico - socială.

Ar fi util, să se facă aici, distincţia între cele două laturi ale acestui feno¬men şi anume:

- latura naţională, respectiv suma infracţiunilor incriminate în Codul Penal sau legile penale speciale, care se produc în interiorul sis¬te¬mului economic şi financiar, cu excluderea elementului de extraneitate.

- latura internaţională, respectiv totalitatea infracţiunilor care se co¬mit şi se finalizează cu participarea elementului de extraneitate (persoane, firme, corporaţii, capital, bănci etc.).

Cele două laturi ale fenomenului au căpătat un caracter dinamic. Acest lucru este evident astăzi prin internaţionalizarea afacerilor de tip criminal, carac¬te¬ris¬tică ce rezultă şi din răsunătoarele cazuri de contrabandă, evaziune fiscală, deturnări de fonduri, operaţiuni de import - export etc.

O altă distincţie care trebuie făcută în cadrul acestui fenomen ar fi aceea dintre criminalitatea tradiţională şi criminalitatea organizată astfel:

- criminalitatea tradiţională convenţională care cuprinde infracţiu¬nile economice specifice teritoriului naţional şi sunt comise de regulă în formele lor tipice (evaziune, delapidare, furt etc.)

- criminalitatea organizată care deşi nu este definită într-un mod unitar de către doctrină şi legislaţie constituie la ora actuală una dintre principalele tendinţe ale criminalităţii orientate spre profit, fiind totodată şi cea mai gravă formă de comitere a acestor infracţiuni. Criminalitatea organizată ajunge să erodeze edificiul so¬cial, corupe infrastructurile, politicienii, poliţia, organele judici¬are şi financiare, în scopul foarte clar al obţinerii unui considerabil produs financiar.

Una din constatările cele mai importante care s-a desprins în urma stu¬diului criminalităţii orientate spre profit este aceea că acest domeniu este, în ge¬neral, foarte puţin urmărit, investigat şi cercetat. Opiniile majorităţii cercetătorilor şi spe¬cia¬liştilor în criminologie relevă faptul că dimensiunea reală a acestui tip de crimi¬nalitate, este foarte greu de cuantificat.

Cifra neagră a acestui fenomen are valori extrem de mari deoarece până în prezent, nici o societate nu a reuşit să-şi construiască un dispozitiv preventiv şi represiv apt să constate şi să sancţioneze toate infracţiunile. Devine explicabilă astfel atitudinea autorităţilor care afirmă cu tărie că unele aspecte, componente sau forme de manifestare a acestei criminalităţi, nu există sau sunt nesemni¬ficative, pentru simplul motiv că ele (autorităţile) nu cunosc adevărata stare de fapt exis¬tentă în perimetrul economiei şi finanţelor. Odată declanşată ofensiva reală contra unor componente sau segmente ale criminalităţii orientate spre pro¬fit, se scot la lumină zilei aspecte deosebite, unele cutremurătoare prin dimensiu¬nea lor.

Acest lucru a fost evidenţiat şi de lucrările Comitetului European pentru Probleme Criminale din data de 25 iunie 1981. Cu acest prilej a fost prezentată o listă de infracţiuni circumscrise criminalităţii ce urmăreşte obţinerea de profit, listă din care enumerăm cu titlu de exemplu următoarele categorii:

- infracţiuni bursiere şi bancare;

- infracţiuni fiscale;

- concurenţa neloială;

- fraude în detrimentul creditorilor (bancrută, violarea drepturilor de proprietate intelectuală şi industrială);

- infracţiuni împotriva consumatorilor (falsificarea de mărfuri, publi¬ci¬tate mincinoasă);

- obţinerea frauduloasă sau deturnarea fondurilor financiare aloca¬te de stat sau de organizaţii internaţionale;

- crearea de societăţi fictive;

- infracţiuni în legătură cu formarea cartelurilor;

- fraude care se restrâng asupra situaţiei comerciale şi a capitalului social;

- corupţie;

- infracţiuni din domeniul informaticii;

- infracţiuni privind regimul valutar;

- infracţiuni împotriva mediului ambiant;

Se poate constata cu uşurinţă din cele prezentate mai sus că, alături de criminalitatea clasică în domeniu reprezentată prin infracţiuni cum ar fi falsurile, contrabanda, delapidarea, gestiunea frauduloasă, bancrută etc., apar noi tendin¬ţe şi direcţii de infiltrare a criminalităţii orientate spre profit concretizate prin să¬vâr¬¬şirea unor infracţiuni în forme moderne şi în domenii cum ar fi sistemul informaţional, sistemul bursier, sistemul bancar etc.

Evoluţia noilor descoperiri ştiinţifice de vârf, aşa numita high-technology, de¬termină o revizuire a întregii politici penale de până acum în sensul găsirii celor mai adecvate mijloace de răspuns faţă de noua criminalitate. În literatura de specialitate s-a subliniat, astfel, necesitatea unei stringente adaptabilităţi a drep¬tului penal, dar şi a imperativului strictei interpretări a legii - respectarea princi¬piului legalităţii incriminării.

Cercetarea ştiinţifică abordează noile aspecte ale criminalităţii, plecându-se de la incriminările existente, urmărindu-se supunerea sub controlul legislaţiei pena¬le a unor fapte cum ar fi: pirateria informatică, furtul timpului calcula¬to¬rului, hold up-ul informatic, falsul în înscrisuri electro¬nice etc. Există însă şi cazuri de delicte care, chiar dacă ar fi descoperite, ar fi dificil de probat şi cu atât mai greu de pedepsit. Se au în vedere aici mai ales puternicele implicaţii ale fenomenului de corupţie care se manifestă în legătură cu deturnarea de credite guverna¬men¬tale, acordarea preferenţială a creditelor de către băncile de stat, trucarea de licitaţii cu prilejul privatizării, acoperire cu H.G. a unor activităţi economice aflate la limita legii.

O importantă componentă a criminalităţii orientate spre profit o constituie aşa-numita criminalitate în gulere albe, expresie întrebuinţată pentru prima dată de Edwin H. Sutherland , care avea în vedere infracţiunile comise în timpul acti¬vităţii de către persoane definite printr-o poziţie înaltă şi "respectabilă". Ulterior, această noţiune a evoluat către conceptul de criminalitate profesională sau ocupaţională care se referă la activităţile ilicite orientate spre profit, realizate cu ajutorul sau în legătură cu profesia sau funcţia făptuitorului.

Fisiere in arhiva (3):

  • Bibliografie.doc
  • Cuprins.doc
  • Lucrare de diploma.doc