Aspecte criminologice privind criminalitatea orientată spre profit

Proiect
8/10 (1 vot)
Domeniu: Drept
Conține 3 fișiere: doc
Pagini : 55 în total
Cuvinte : 22682
Mărime: 82.36KB (arhivat)
Cost: 10 puncte
Profesor îndrumător / Prezentat Profesorului: Marian Apopei

Cuprins

CAPITOLUL I. STAREA ŞI DINAMICA CRIMINALITĂŢII ORIENTATE SPRE PROFIT ÎN PERIOADA DE TRANZIŢIE A ROMÂNIEI 3

1.1. Caracterizare generală 3

1.2. Domenii şi forme de manifestare 3

1.2.1. Criminalitatea financiar-bancară şi bursieră 3

1.2.2. Criminalitatea privind societăţile comerciale şi agenţii economici 3

1.2.3. Criminalitatea informatică 3

1.2.4. Contrabanda 3

1.2.5. Jocurile de noroc 3

1.2.6. Corupţia 3

1.2.7. Criminalitatea corporaţiilor 3

1.2.8. Criminalitatea contra mediului înconjurător 3

1.3. Caracteristicile criminalităţii orientate spre profit 3

1.4. Tendinţe ale criminalităţii orientate spre profit în perioada de tranziţie din România 3

CAPITOLUL II. ETIOLOGIA CRIMINALITĂŢII ORIENTATE SPRE PROFIT 3

2.1. Caracterizare generală 3

2.2. Factori economici 3

2.2.1. Criza resurselor şi criza morală în perioada de tranziţie 3

2.2.2. Absenţa inovaţiei şi raţionalităţii 3

2.2.3. Controlul intern şi controlul extern nesatisfăcător 3

2.2.4. Intervenţiile statului în anumite domenii 3

2.2.5. Dimensiunea economică a stării de anomie 3

2.3. Factori juridici 3

2.3.1. "Fetişismul" legii şi "inflaţia" legislativă 3

2.3.2. Procesul legislativ - factor de dereglare şi inefectivitate 3

2.3.3. Reforma legislaţiei - între deziderat şi realitate 3

2.4. Factori psiho-sociali 3

2.4.1. Lumea afacerilor 3

2.4.2. Sistemul judiciar 3

2.4.3. Criza morală generală 3

CAPITOLUL 3. PREVENIREA, COMBATEREA ŞI CONTROLUL CRIMEI ORIENTATE SPRE PROFIT 3

3.1. Strategia luptei contra criminalităţii orientate spre profit 3

3.2. Măsuri, tipuri, metode şi mijloace de realizare a prevenirii şi combaterii criminalităţii orientate spre profit 3

Bibliografie: 3

Extras din document

CAPITOLUL I

STAREA ŞI DINAMICA CRIMINALITĂŢII ORIENTATE SPRE PROFIT ÎN PERIOADA DE TRANZIŢIE A ROMÂNIEI

1.1. Caracterizare generală

Cercetarea problematicii criminalităţii orientate spre profit ne introduce în economia dominată de concurenţă şi cârmuită de principiul maximalizării profi¬tului chiar cu încălcarea normelor de drept, acolo unde se sudează şi elaborează cele mai subtile şi mai abile tehnici şi procedee frauduloase comerciale, bancare, financiare etc., cu cele mai intense dorinţe de câştig, unde presiunea socială a ameninţării cu sancţiunea penală pentru fărădelegi nu este atât de puternică, fiind atenuată de perspectiva câştigului ilicit şi uneori de poziţia şi puterea respectivului personaj al dramei infracţionale.

Tendinţele de creştere a actelor şi faptelor infracţionale a căror motivaţie o constituie obţinerea de profit, reprezintă, în ultima vreme, în societatea româ¬nească un adevărat fenomen ale cărui efecte nu pot fi ignorate. Acest fenomen lezează economia în ansamblul ei, cauzează imense pierderi financiare, slăbeşte stabilitatea socială, ameninţă structurile democratice, determină o anumită pierdere de încredere în sistemul economic, corupe şi compromite instituţiile economice şi sociale.

Spre deosebire de perioada regimului totalitar - caracterizată prin utilizarea dreptului şi legislaţiei ca principale instrumente de realizare a controlului statului şi a supraconformismului indivizilor - actuala perioadă pe care o parcurge socie¬tatea românească cunoaşte o anumită stare de criză şi de dereglare norma¬tivă şi insti¬tuţională. Acest lucru se datorează în mare măsură şi absenţei unui cadru legislativ adecvat derulării reformei şi diminuării eficienţei instituţiilor specializate să realizeze justiţia şi legalitatea.

Fiind rezultanta unei interacţiuni de multiple cauze şi condiţii, acest feno¬men infracţional care urmăreşte realizarea de profit se caracterizează nu numai printr-o mare diversitate de forme de manifestare, ci şi printr-o anumită coloratură speci¬fică, care face şi mai dificilă explicaţia diferitelor acte sau fapte de acest gen care se comit în sectoarele şi domeniile de activitate economico - socială.

Ar fi util, să se facă aici, distincţia între cele două laturi ale acestui feno¬men şi anume:

- latura naţională, respectiv suma infracţiunilor incriminate în Codul Penal sau legile penale speciale, care se produc în interiorul sis¬te¬mului economic şi financiar, cu excluderea elementului de extraneitate.

- latura internaţională, respectiv totalitatea infracţiunilor care se co¬mit şi se finalizează cu participarea elementului de extraneitate (persoane, firme, corporaţii, capital, bănci etc.).

Cele două laturi ale fenomenului au căpătat un caracter dinamic. Acest lucru este evident astăzi prin internaţionalizarea afacerilor de tip criminal, carac¬te¬ris¬tică ce rezultă şi din răsunătoarele cazuri de contrabandă, evaziune fiscală, deturnări de fonduri, operaţiuni de import - export etc.

O altă distincţie care trebuie făcută în cadrul acestui fenomen ar fi aceea dintre criminalitatea tradiţională şi criminalitatea organizată astfel:

- criminalitatea tradiţională convenţională care cuprinde infracţiu¬nile economice specifice teritoriului naţional şi sunt comise de regulă în formele lor tipice (evaziune, delapidare, furt etc.)

- criminalitatea organizată care deşi nu este definită într-un mod unitar de către doctrină şi legislaţie constituie la ora actuală una dintre principalele tendinţe ale criminalităţii orientate spre profit, fiind totodată şi cea mai gravă formă de comitere a acestor infracţiuni. Criminalitatea organizată ajunge să erodeze edificiul so¬cial, corupe infrastructurile, politicienii, poliţia, organele judici¬are şi financiare, în scopul foarte clar al obţinerii unui considerabil produs financiar.

Una din constatările cele mai importante care s-a desprins în urma stu¬diului criminalităţii orientate spre profit este aceea că acest domeniu este, în ge¬neral, foarte puţin urmărit, investigat şi cercetat. Opiniile majorităţii cercetătorilor şi spe¬cia¬liştilor în criminologie relevă faptul că dimensiunea reală a acestui tip de crimi¬nalitate, este foarte greu de cuantificat.

Cifra neagră a acestui fenomen are valori extrem de mari deoarece până în prezent, nici o societate nu a reuşit să-şi construiască un dispozitiv preventiv şi represiv apt să constate şi să sancţioneze toate infracţiunile. Devine explicabilă astfel atitudinea autorităţilor care afirmă cu tărie că unele aspecte, componente sau forme de manifestare a acestei criminalităţi, nu există sau sunt nesemni¬ficative, pentru simplul motiv că ele (autorităţile) nu cunosc adevărata stare de fapt exis¬tentă în perimetrul economiei şi finanţelor. Odată declanşată ofensiva reală contra unor componente sau segmente ale criminalităţii orientate spre pro¬fit, se scot la lumină zilei aspecte deosebite, unele cutremurătoare prin dimensiu¬nea lor.

Acest lucru a fost evidenţiat şi de lucrările Comitetului European pentru Probleme Criminale din data de 25 iunie 1981. Cu acest prilej a fost prezentată o listă de infracţiuni circumscrise criminalităţii ce urmăreşte obţinerea de profit, listă din care enumerăm cu titlu de exemplu următoarele categorii:

- infracţiuni bursiere şi bancare;

- infracţiuni fiscale;

- concurenţa neloială;

- fraude în detrimentul creditorilor (bancrută, violarea drepturilor de proprietate intelectuală şi industrială);

- infracţiuni împotriva consumatorilor (falsificarea de mărfuri, publi¬ci¬tate mincinoasă);

- obţinerea frauduloasă sau deturnarea fondurilor financiare aloca¬te de stat sau de organizaţii internaţionale;

- crearea de societăţi fictive;

- infracţiuni în legătură cu formarea cartelurilor;

- fraude care se restrâng asupra situaţiei comerciale şi a capitalului social;

- corupţie;

- infracţiuni din domeniul informaticii;

- infracţiuni privind regimul valutar;

- infracţiuni împotriva mediului ambiant;

Se poate constata cu uşurinţă din cele prezentate mai sus că, alături de criminalitatea clasică în domeniu reprezentată prin infracţiuni cum ar fi falsurile, contrabanda, delapidarea, gestiunea frauduloasă, bancrută etc., apar noi tendin¬ţe şi direcţii de infiltrare a criminalităţii orientate spre profit concretizate prin să¬vâr¬¬şirea unor infracţiuni în forme moderne şi în domenii cum ar fi sistemul informaţional, sistemul bursier, sistemul bancar etc.

Evoluţia noilor descoperiri ştiinţifice de vârf, aşa numita high-technology, de¬termină o revizuire a întregii politici penale de până acum în sensul găsirii celor mai adecvate mijloace de răspuns faţă de noua criminalitate. În literatura de specialitate s-a subliniat, astfel, necesitatea unei stringente adaptabilităţi a drep¬tului penal, dar şi a imperativului strictei interpretări a legii - respectarea princi¬piului legalităţii incriminării.

Cercetarea ştiinţifică abordează noile aspecte ale criminalităţii, plecându-se de la incriminările existente, urmărindu-se supunerea sub controlul legislaţiei pena¬le a unor fapte cum ar fi: pirateria informatică, furtul timpului calcula¬to¬rului, hold up-ul informatic, falsul în înscrisuri electro¬nice etc. Există însă şi cazuri de delicte care, chiar dacă ar fi descoperite, ar fi dificil de probat şi cu atât mai greu de pedepsit. Se au în vedere aici mai ales puternicele implicaţii ale fenomenului de corupţie care se manifestă în legătură cu deturnarea de credite guverna¬men¬tale, acordarea preferenţială a creditelor de către băncile de stat, trucarea de licitaţii cu prilejul privatizării, acoperire cu H.G. a unor activităţi economice aflate la limita legii.

O importantă componentă a criminalităţii orientate spre profit o constituie aşa-numita criminalitate în gulere albe, expresie întrebuinţată pentru prima dată de Edwin H. Sutherland , care avea în vedere infracţiunile comise în timpul acti¬vităţii de către persoane definite printr-o poziţie înaltă şi "respectabilă". Ulterior, această noţiune a evoluat către conceptul de criminalitate profesională sau ocupaţională care se referă la activităţile ilicite orientate spre profit, realizate cu ajutorul sau în legătură cu profesia sau funcţia făptuitorului.

Preview document

Aspecte criminologice privind criminalitatea orientată spre profit - Pagina 1
Aspecte criminologice privind criminalitatea orientată spre profit - Pagina 2
Aspecte criminologice privind criminalitatea orientată spre profit - Pagina 3
Aspecte criminologice privind criminalitatea orientată spre profit - Pagina 4
Aspecte criminologice privind criminalitatea orientată spre profit - Pagina 5
Aspecte criminologice privind criminalitatea orientată spre profit - Pagina 6
Aspecte criminologice privind criminalitatea orientată spre profit - Pagina 7
Aspecte criminologice privind criminalitatea orientată spre profit - Pagina 8
Aspecte criminologice privind criminalitatea orientată spre profit - Pagina 9
Aspecte criminologice privind criminalitatea orientată spre profit - Pagina 10
Aspecte criminologice privind criminalitatea orientată spre profit - Pagina 11
Aspecte criminologice privind criminalitatea orientată spre profit - Pagina 12
Aspecte criminologice privind criminalitatea orientată spre profit - Pagina 13
Aspecte criminologice privind criminalitatea orientată spre profit - Pagina 14
Aspecte criminologice privind criminalitatea orientată spre profit - Pagina 15
Aspecte criminologice privind criminalitatea orientată spre profit - Pagina 16
Aspecte criminologice privind criminalitatea orientată spre profit - Pagina 17
Aspecte criminologice privind criminalitatea orientată spre profit - Pagina 18
Aspecte criminologice privind criminalitatea orientată spre profit - Pagina 19
Aspecte criminologice privind criminalitatea orientată spre profit - Pagina 20
Aspecte criminologice privind criminalitatea orientată spre profit - Pagina 21
Aspecte criminologice privind criminalitatea orientată spre profit - Pagina 22
Aspecte criminologice privind criminalitatea orientată spre profit - Pagina 23
Aspecte criminologice privind criminalitatea orientată spre profit - Pagina 24
Aspecte criminologice privind criminalitatea orientată spre profit - Pagina 25
Aspecte criminologice privind criminalitatea orientată spre profit - Pagina 26
Aspecte criminologice privind criminalitatea orientată spre profit - Pagina 27
Aspecte criminologice privind criminalitatea orientată spre profit - Pagina 28
Aspecte criminologice privind criminalitatea orientată spre profit - Pagina 29
Aspecte criminologice privind criminalitatea orientată spre profit - Pagina 30
Aspecte criminologice privind criminalitatea orientată spre profit - Pagina 31
Aspecte criminologice privind criminalitatea orientată spre profit - Pagina 32
Aspecte criminologice privind criminalitatea orientată spre profit - Pagina 33
Aspecte criminologice privind criminalitatea orientată spre profit - Pagina 34
Aspecte criminologice privind criminalitatea orientată spre profit - Pagina 35
Aspecte criminologice privind criminalitatea orientată spre profit - Pagina 36
Aspecte criminologice privind criminalitatea orientată spre profit - Pagina 37
Aspecte criminologice privind criminalitatea orientată spre profit - Pagina 38
Aspecte criminologice privind criminalitatea orientată spre profit - Pagina 39
Aspecte criminologice privind criminalitatea orientată spre profit - Pagina 40
Aspecte criminologice privind criminalitatea orientată spre profit - Pagina 41
Aspecte criminologice privind criminalitatea orientată spre profit - Pagina 42
Aspecte criminologice privind criminalitatea orientată spre profit - Pagina 43
Aspecte criminologice privind criminalitatea orientată spre profit - Pagina 44
Aspecte criminologice privind criminalitatea orientată spre profit - Pagina 45
Aspecte criminologice privind criminalitatea orientată spre profit - Pagina 46
Aspecte criminologice privind criminalitatea orientată spre profit - Pagina 47
Aspecte criminologice privind criminalitatea orientată spre profit - Pagina 48
Aspecte criminologice privind criminalitatea orientată spre profit - Pagina 49
Aspecte criminologice privind criminalitatea orientată spre profit - Pagina 50
Aspecte criminologice privind criminalitatea orientată spre profit - Pagina 51
Aspecte criminologice privind criminalitatea orientată spre profit - Pagina 52
Aspecte criminologice privind criminalitatea orientată spre profit - Pagina 53
Aspecte criminologice privind criminalitatea orientată spre profit - Pagina 54
Aspecte criminologice privind criminalitatea orientată spre profit - Pagina 55

Conținut arhivă zip

  • Bibliografie.doc
  • Cuprins.doc
  • Lucrare de diploma.doc

Alții au mai descărcat și

Analiză Teoretică și Jurisprudențială a Omorului Calificat

CAPITOLUL I ASPECTE INTRODUCTIVE SECȚIUNEA I CONSIDERAȚII INTRODUCTIVE Omul este singura ființă înzestrată cu conștiință, creator al tuturor...

Falsul în Documente

INTRODUCERE Documentele, reprezintă un capitol important în istoria de milenii a omenirii. De-a lungul vremurilor documentele apar ca înscrisuri...

Producerea Importul Comercializarea sau Punerea Ilegală la Dispoziție a Mijloacelor Tehnice sau Produselor Program

Introducere Etapa actuală de dezvoltare a Republicii Moldova, ca stat suveran, independent, democrat şi de drept, se caracterizează prin...

Cooperarea Polițienească Internațională

Capitolul I: O trecere în revistă a cooperării polițenești 1. Scurt istoric al cooperării polițenești internaționale Fenomenul globalizării,...

Analiză Comparativă a Mijloacelor de Probă

I. PROBELE ÎN PROCESUL CIVIL 1.1. Precizări prealabile În general, prin probă se înţelege acel fapt sau element de fapt cu ajutorul căruia se...

Individualizarea Pedepselor

Individualizarea Pedepselor 1. Introducere Pentru ca pedeapsa să poată îndeplini funcţiile de constrângere şi reeducare a condamnatului şi să...

Evoluția domeniul infracțiunilor electronice

INTRODUCERE Reputata revistă englezească The Economist a publicat în mai 2012 un raport special destinat comerţului electronic din care vom cita...

Convenția de Arbitraj

2. Conditiile de fond Conditiile de fond sunt cele obisnuite oricarei conventii: consimtamânt, capacitate, obiect, cauza (art.948. C. civ. )....

Ai nevoie de altceva?