Atribuțiile Instituției Avocatului Poporului

Proiect
8/10 (1 vot)
Domeniu: Drept
Conține 3 fișiere: doc
Pagini : 80 în total
Cuvinte : 22598
Mărime: 84.44KB (arhivat)
Cost: 11 puncte
Profesor îndrumător / Prezentat Profesorului: Radu Mihai

Cuprins

I. INTRODUCERE 4

I.1. Apariţia ombudsmanului 4

I.2. Dezvoltarea instituţiei ombudsmanului 7

I.3. Apariţia instituţiei ombudsmanului în România 8

I.3.1. Prevederi Constituţionale 8

I.3.2. Prevederi legale 12

II. ATRIBUŢIILE INSTITUŢIEI AVOCATULUI POPORULUI 14

II.1. Atribuţii prevăzute de Constituţie 15

II.2. Atribuţii prevăzute de legea de organizare şi funcţionare a instituţiei Avocatul Poporului 15

II.3. Competente prevazute de Legea 677/2001 22

III. ORGANIZAREA INSTITUŢIEI AVOCATULUI POPORULUI 31

III.1. Organele de conducere 32

III.1.1. Avocatul Poporului 32

III.1.2. Adjuncţii Avocatului Poporului 34

III.1.3. Consilierii Avocatului Poporului 35

III.2. Servicii generale 36

III.2.1. Departamentul de specialitate 37

III.2.2. Secretariatul general 37

III.2.3. Direcţia pentru relaţii cu instituţiile statului, cu societatea civilă şi relaţii externe. Biroul de presă şi protocol 38

IV. PROCEDURA ÎN FAŢA AVOCATULUI POPORULUI 40

IV.1. Sesizarea Avocatului Poporului 40

IV.2. Desfăşurarea procedurii în faţa Avocatului Poporului 42

IV.2.1. Sesizarea prin cerere 42

IV.2.2. Sesizarea din oficiu 43

V. ACTELE JURIDICE ALE AVOCATULUI POPORULUI 48

V.1. Identificarea şi clasificarea actelor emise de Avocatul Poporului 48

V.2. Efecte juridice ale actelor emise de Avocatul Poporului 55

VI.COMPETENŢELE INSTITUŢIEI AVOCATUL POPORULUI ÎN RAPORTUL CU ADMINISTRAŢIA PUBLICĂ 64

VI.1. Competenţe în raportul cu administraţia publică centrală de specialitate 64

VI.2. Competenţe în raportul cu administraţia publică locală 67

VII. ASPECTE REFERITOARE LA ACTIVITATEA INSTITUŢIEI AVOCATUL POPORULUI 70

VII.1. Începuturile activităţii instituţiei Avocatul Poporului 70

VII.2. Prezentarea unor cazuri 72

VIII. CONCLUZII 77

BIBLIOGRAFIE 79

Extras din document

I. NOŢIUNI INTRODUCTIVE

I.1. APARIŢIA OMBUDSMANULUI

În general, opinia recunoscută despre originea instituţiei ombudsmanului modern este ca fiind suedeză, există, însă, o serie de autori care consideră că rădăcinile ombudsmanului se întind până în antichitate.

Astfel, după unii autori, instituţii asemănătoare ombudsmanului existau în mai toată lumea, de exemplu, la curţile faraonilor Egiptului antic existau funcţionari ale căror atribuţii erau de a primi plângerile oamenilor . Atribuţii asemănătoare îndeplineau şi funcţionarii numiţi de Moise din rândul evreilor. De asemenea, un protector al celor slabi exista în Grecia antică – Archontele Eponym. În Roma antică au existat instituţii similare ombudsmanului, astfel, în timpul Republicii, doi cenzori primeau plângerile împotriva abuzurilor administrative.

Însă, cea mai asemănătoare instituţie cu ombudsmanul modern – a fost Defensor Plebis, instituţie ce are originea romană şi a fost creată de împăratul Valentinian, în timpul Dominatului, împărat considerat de istorici ca având o mare contribuţie în îmbunătăţirea legislaţiei şi a administraţiei .

În primul an al domniei sale, Valentinian creează Defensorul pentru a apăra cetăţenii împotriva necinstei funcţionarilor imperiali . Sarcinile Defensorului constau în apărarea oraşelor, a bisericilor, a ,,humiliores“ de asuprirea celor puternici şi stoparea abuzurilor funcţionarilor care îşi exercitau atribuţiile în detrimentul ideii de administraţie.

În acea perioadă, exista la nivel naţional un ,,Defensor Plebis“ iar la nivel local un ,,Defensor Civitates“, ca şi un ,,Defensor Ecclesiae“.

Rolul Defensorului era, în primul rând paternal, având atribuţia de a semnala autorităţilor superioare abuzurile concretizate în injustiţii fiscale, abuz de putere, exacţiuni ( fapta de a cere şi încasa în mod abuziv dări sau taxe mai mari decât cele legale ), poate interveni în procesele unde sunt atacaţi ,,humiliores“ şi poate împiedica ca aceştia să fie supuşi torturii, poate interveni împotriva exigenţelor şi pretenţiilor militare, nimeni nu poate fi încarcerat fără permisiunea Defensorului.

De asemenea, instituţii similare ombudsmanului au fost cunoscute şi în China antică, unde, în perioada dinastiei Han ( Sec.II îHs – Sec. II dHs ), putea fi întâlnit ,,Yuanul de Control“, mai târziu, în perioada Kublai Han, se poate găsi instituţia ,,Cenzoratului“

Instituţii asemănătoare au mai existat şi în India antică .

Se observă că instituţia Defensorului Plebis este foarte asemănătoare cu instituţia ombudsmanului modern, mergând până la asemănare, ceea ce ne îndreptăţeşte să acordăm credit autorilor care susţin că rădăcinile ombudsmanului se găsesc în antichitate, bineînţeles într-o formă mai puţin evoluată ca cea de astăzi.

Un rol important, în evoluţia instituţiei ombudsmanului, l-a jucat influenţa musulmană , astfel, profetul Mahomed obişnuia să asculte plângerile oamenilor ca un exemplu pentru Calif, iar un funcţionar numit ,,Mohtaşib“ se deplasa zilnic prin oraşe, însoţit de asistenţi, pentru a se convinge că toţi funcţionarii îşi îndeplinesc corect şi moral sarcinile lor. Mohtaşib-ul musulman avea autoritatea să anuleze ordinele executive care contraveneau moralei religioase.

O importanţă deosebită, pentru apariţia instituţiei ombudsmanului modern, a avut-o instituţia ,,Q`adi al Qudat“ (sau ,,Quazi`ul`Quazat“ / ,,Quaid-ul-Quadat“), instituţie ce exista în imperiul Turc în perioada în care regele Carol al XII-lea al Suediei, iniţiatorul instituţiei proto-ombudsmanului în Suedia, se afla exilat în imperiul Otoman.

Instituţia Turcă avea sarcina de a asigura ca legea islamică să fie respectată de către demnitari, inclusiv de către sultan, în raporturile cu poporul şi în relaţiile dintre ei, aceasta apăra dreptul poporului de a nu fi supus injustiţiei şi abuzului de putere din partea funcţionarilor şi potentaţilor .

Instituţii asemănătoare se pot întâlni în Arabia Saudită ( Comitetul pentru Plângeri), de asemenea, în evul mediu, instituţia a cunoscut o expansiune înfloritoare în Spania musulmană, unde putea fi întâlnit ,,Sahib-al-Mazaim“, tot în Spania medievală putem întâlni instituţii asemănătoare ombudsmanului ca: ,,El Sindico Procurador“ sau ,,El Personero del Pueblo“, ,,El Consul del Mar“ sau ,,Instruman“ care va deveni, în anul 1755, ,,Ustruman“ . În 1503, apărea în Ţara Bască ,,Abogado de los pobres” (Avocatul Săracilor), considerat ca precursor al ,,Ararteko”(ombudsmanul basc din zilele noastre), acesta fiind un salariat al statului cu rolul de avocat al săracilor .

Aşadar, se poate observa, din parcursul acestui subcapitol, că instituţii asemănătoare ombudsmanului modern au existat, chiar dacă într-o formă mai mult sau mai puţin asemănătoare cu cea de astăzi, încă din antichitate, ceea ce ne poate conduce la concluzia că preocupări pentru respectarea legilor şi implicit pentru înlăturarea eventualelor abuzuri, din partea persoanelor din administraţie, au existat din cele mai îndepărtate timpuri.

Cu toate acestea, instituţia ombudsmanului modern, în forma în care există astăzi, îşi are originea în Suedia.

Astfel, în anul 1709, regele Carol al XII-lea al Suediei, înfrânt în bătălia de la Poltava, s-a văzut nevoit să se refugieze în imperiul Otoman. Una din localităţile în care s-a adăpostit, în anii de exil, a fost şi Tighina ( Bender ), în Basarabia. De aici, în anul 1713, Carol al XII–lea, a emis un ordin prin care, în Suedia, bântuită pe atunci de tulburări şi dezordine, va fi creat un serviciu condus de cel mai înalt Ombudsman al regelui, care avea misiunea de a asigura ca legile să fie respectate, având prerogative de control al administraţiei şi funcţionarilor .

O posibilă sursă de inspiraţie pentru regele suedez s-ar putea găsi în instituţia ,,Q`adi al Qudat“ existentă în imperiul otoman la acea dată.

După moartea lui Carol, în anul 1718 şi până în anul 1809, începe o perioadă de declin a Coroanei şi a supremaţiei parlamentului. Însă în anul 1809, a izbucnit în Suedia o revoluţie care a condus la proclamarea unei noi Constituţii, influenţată de teoria separaţiei puterilor în stat, în care se prevedea şi crearea instituţiei ,,Riksens Standers Justitie Ombudsman“ – Ombudsmanul Parlamentar. Astfel, în anul 1810 a fost numit primul Ombudsman Parlamentar suedez, care, ca şi succesorii săi, avea competenţa de a supraveghea atât autorităţile civile cât şi pe cele militare.

Preview document

Atribuțiile Instituției Avocatului Poporului - Pagina 1
Atribuțiile Instituției Avocatului Poporului - Pagina 2
Atribuțiile Instituției Avocatului Poporului - Pagina 3
Atribuțiile Instituției Avocatului Poporului - Pagina 4
Atribuțiile Instituției Avocatului Poporului - Pagina 5
Atribuțiile Instituției Avocatului Poporului - Pagina 6
Atribuțiile Instituției Avocatului Poporului - Pagina 7
Atribuțiile Instituției Avocatului Poporului - Pagina 8
Atribuțiile Instituției Avocatului Poporului - Pagina 9
Atribuțiile Instituției Avocatului Poporului - Pagina 10
Atribuțiile Instituției Avocatului Poporului - Pagina 11
Atribuțiile Instituției Avocatului Poporului - Pagina 12
Atribuțiile Instituției Avocatului Poporului - Pagina 13
Atribuțiile Instituției Avocatului Poporului - Pagina 14
Atribuțiile Instituției Avocatului Poporului - Pagina 15
Atribuțiile Instituției Avocatului Poporului - Pagina 16
Atribuțiile Instituției Avocatului Poporului - Pagina 17
Atribuțiile Instituției Avocatului Poporului - Pagina 18
Atribuțiile Instituției Avocatului Poporului - Pagina 19
Atribuțiile Instituției Avocatului Poporului - Pagina 20
Atribuțiile Instituției Avocatului Poporului - Pagina 21
Atribuțiile Instituției Avocatului Poporului - Pagina 22
Atribuțiile Instituției Avocatului Poporului - Pagina 23
Atribuțiile Instituției Avocatului Poporului - Pagina 24
Atribuțiile Instituției Avocatului Poporului - Pagina 25
Atribuțiile Instituției Avocatului Poporului - Pagina 26
Atribuțiile Instituției Avocatului Poporului - Pagina 27
Atribuțiile Instituției Avocatului Poporului - Pagina 28
Atribuțiile Instituției Avocatului Poporului - Pagina 29
Atribuțiile Instituției Avocatului Poporului - Pagina 30
Atribuțiile Instituției Avocatului Poporului - Pagina 31
Atribuțiile Instituției Avocatului Poporului - Pagina 32
Atribuțiile Instituției Avocatului Poporului - Pagina 33
Atribuțiile Instituției Avocatului Poporului - Pagina 34
Atribuțiile Instituției Avocatului Poporului - Pagina 35
Atribuțiile Instituției Avocatului Poporului - Pagina 36
Atribuțiile Instituției Avocatului Poporului - Pagina 37
Atribuțiile Instituției Avocatului Poporului - Pagina 38
Atribuțiile Instituției Avocatului Poporului - Pagina 39
Atribuțiile Instituției Avocatului Poporului - Pagina 40
Atribuțiile Instituției Avocatului Poporului - Pagina 41
Atribuțiile Instituției Avocatului Poporului - Pagina 42
Atribuțiile Instituției Avocatului Poporului - Pagina 43
Atribuțiile Instituției Avocatului Poporului - Pagina 44
Atribuțiile Instituției Avocatului Poporului - Pagina 45
Atribuțiile Instituției Avocatului Poporului - Pagina 46
Atribuțiile Instituției Avocatului Poporului - Pagina 47
Atribuțiile Instituției Avocatului Poporului - Pagina 48
Atribuțiile Instituției Avocatului Poporului - Pagina 49
Atribuțiile Instituției Avocatului Poporului - Pagina 50
Atribuțiile Instituției Avocatului Poporului - Pagina 51
Atribuțiile Instituției Avocatului Poporului - Pagina 52
Atribuțiile Instituției Avocatului Poporului - Pagina 53
Atribuțiile Instituției Avocatului Poporului - Pagina 54
Atribuțiile Instituției Avocatului Poporului - Pagina 55
Atribuțiile Instituției Avocatului Poporului - Pagina 56
Atribuțiile Instituției Avocatului Poporului - Pagina 57
Atribuțiile Instituției Avocatului Poporului - Pagina 58
Atribuțiile Instituției Avocatului Poporului - Pagina 59
Atribuțiile Instituției Avocatului Poporului - Pagina 60
Atribuțiile Instituției Avocatului Poporului - Pagina 61
Atribuțiile Instituției Avocatului Poporului - Pagina 62
Atribuțiile Instituției Avocatului Poporului - Pagina 63
Atribuțiile Instituției Avocatului Poporului - Pagina 64
Atribuțiile Instituției Avocatului Poporului - Pagina 65
Atribuțiile Instituției Avocatului Poporului - Pagina 66
Atribuțiile Instituției Avocatului Poporului - Pagina 67
Atribuțiile Instituției Avocatului Poporului - Pagina 68
Atribuțiile Instituției Avocatului Poporului - Pagina 69
Atribuțiile Instituției Avocatului Poporului - Pagina 70
Atribuțiile Instituției Avocatului Poporului - Pagina 71
Atribuțiile Instituției Avocatului Poporului - Pagina 72
Atribuțiile Instituției Avocatului Poporului - Pagina 73
Atribuțiile Instituției Avocatului Poporului - Pagina 74
Atribuțiile Instituției Avocatului Poporului - Pagina 75
Atribuțiile Instituției Avocatului Poporului - Pagina 76
Atribuțiile Instituției Avocatului Poporului - Pagina 77
Atribuțiile Instituției Avocatului Poporului - Pagina 78
Atribuțiile Instituției Avocatului Poporului - Pagina 79
Atribuțiile Instituției Avocatului Poporului - Pagina 80

Conținut arhivă zip

  • Bibliografie.doc
  • Cuprins.doc
  • Lucrare de diploma.doc

Alții au mai descărcat și

Proces de judecată a litigiilor

CAPITOLUL I ASPECTE INTRODUCTIVE PRIVIND CONTENCIOSUL ADMINISTRATIV I.1 Noţiunea de contencios administrativ Intr-un stat intemeiat pe ordinea...

Procurorul în Procesul Civil

Capitolul I Noţiuni generale privind Ministerul Public 1.1 Apariţia şi dezvoltarea instituţiei Pe teritoriul actual al României a aparut şi a...

Subiecții de sezină

INTRODUCERE Pornind de la realităţile constituţionale actuale, putem defini dreptul administrativ ca acea ramură a dreptului public care cuprinde...

Importanța acordului Schengen pentru România

CAPITOLUL 1.CONSIDERAȚII INTRODUCTIVE 1.1 Delimiări Conceptuale: Prezentare generală a Acordului Schengen, un scurt istoric La începutul anilor...

Condiția Juridică a Străinului

CONDIŢIA JURIDICĂ A STRĂINULUI Scurt istoric privind condiția juridică a străinului În Antichitate, străinii erau socotiți „barbari", fiind...

Avocatul poporului - rolul, organizarea, funcționarea și atribuțiile îndeplinite

Introducere În anul 2007, an marcat istoric de către aderarea României la Uniunea Europeană, instituţia Avocatul Poporului împlineşte un deceniu...

Suspendarea Actului Administrativ Atacat

CAP. I. Aspecte introductive REZUMAT: actele administrative produc efecte juridice până în momentul scoaterii lor din vigoare, în cazul celor...

Te-ar putea interesa și

Rolul mediatorului european

Lucrarea abordează tema „Rolul Mediatorului European” pornind de la considerentul că rolul său în Uniunea Europeană dezvoltă cel mai mare interes...

Drepturile Omului

INTRODUCERE: Drepturile omului, o problemă care domină întreaga societate, o problemă care nu face altceva decât să scoată în evidenţă efectele...

Ombudsmanul european - sinteză analizei comparative a ombudsmanului european cu instituția Avocatul Poporului

Pindar: "nu admira puterea, nu urî duşmanul şi nu-i dispreţui pe cei care suferă". 1. Instituţia ombudsmanului 1.1. Introducere În legătură cu...

Avocatul poporului - rolul, organizarea, funcționarea și atribuțiile îndeplinite

Introducere În anul 2007, an marcat istoric de către aderarea României la Uniunea Europeană, instituţia Avocatul Poporului împlineşte un deceniu...

Avocatul Parlamentar pentru Drepturile Omului

Introducere. Promovarea conceptului de drepturi ale omului, precum şi a consacrării lor juridice constituie una din problemele fundamentale ale...

Avocatul Poporului

AVOCATUL POPORULUI Institutia Avocatul Poporului este o institutie nou creeata, aparuta dupa Revolutia romana din Decembrie 1989. In anul 1991,...

Avocatul Poporului

Avocatul Poporului Menirea constitutionala a Avocatului Poporului este de a apara drepturile si libertatile persoanelor fizice in raport cu...

Avocatul poporului și funcțiile lui în democrația românească actuală

I. Introducere Avocatul Poporului este o instituție centrală de stat românească. Este echivalentul instituției ombudsmanul european, instituție de...

Ai nevoie de altceva?