Audierea Persoanelor in Cadrul Anchetei Penale

Imagine preview
(9/10 din 2 voturi)

Acest proiect trateaza Audierea Persoanelor in Cadrul Anchetei Penale.
Mai jos poate fi vizualizat cuprinsul si un extras din document (aprox. 2 pagini).

Arhiva contine 1 fisier doc de 70 de pagini .

Iti recomandam sa te uiti bine pe extras, cuprins si pe imaginile oferite iar daca este ceea ce-ti trebuie pentru documentarea ta, il poti descarca. Ai nevoie de doar 7 puncte.

Domenii: Drept, Criminologie

Cuprins

CAPITOLUL I
CONSIDERAŢII GENERALE PRIVIND ASCULTAREA PERSOANELOR IN ANCHETA PENALĂ
1.1. Noţiunea de audiere a persoanelor în ancheta penală 4
1.2. Noţiunea si principalele categorii de anchetatori 4
1.3. Evoluţia activităţii de ascultare a persoanelor de-a lungul istoriei dreptului român 6
1.4. Respectarea drepturilor omului in activitatea de audiere 8
CAPITOLUL II
ASCULTAREA PERSOANEI VĂTĂMATE
Secţiunea 1:Tactica audierii persoanei vătămate
2.1.1. Poziţia procesuală a persoanei vătămate 13
2.1.2. Etapele ascultării 13
2.1.3. Consemnarea declaraţiilor părţii vătămate 19
2.1.4. Verificarea si aprecierea declaraţiilor părţii vătămate 20
Secţiunea 2 : Implicaţiile psihologice ale ascultării persoanei vătămate
2.2.1. Noţiuni de victimologie 21
2.2.2. Categorii de persoane vătămate 22
2.3.3. Interdependenţa dintre elementele de tactică criminalistică si elementele de psihologie 23
CAPITOLUL AL III-LEA
ASCULTAREA ÎNVINUITULUI SAU INCULPATULUI
Secţiunea I : Tactica ascultării învinuitului sau inculpatului
3.1.1. Poziţia procesuală a învinuitului/inculpatului 24
3.1.2. Etapele ascultări 25
3.1.3. Procedee tactice de ascultare 30
3.1.4 Verificarea si aprecierea declaraţiilor învinuitului sau inculpatului 33
Secţiunea II :Aspecte psihologice privind ascultarea învinuitului/inculpatului
3.2.1. Consideraţii de psihologie judiciară asupra vinovăţiei ca atitudine psihică: 34
3.2.2. Etapele psihologice ale ascultării învinuitului/inculpatului 35
3.2.3 Simptomatica comportamentului simulat 38
3.2.3.1. Noţiunea de comportament simulat 38.
3.2.3.2. Indicatorii comportamentului simulat 39.
CAPITOLUL AL IV-LEA
ASCULTAREA MARTORILOR
Secţiunea I:Tactica ascultării martorilor
4.1.1. Poziţia procesuală a martorului 41
4.1.2. Poate sau nu să fie obligat martorul să depună? 43
4.1.3. Pregătirea în vederea ascultării martorilor 44
4.1.4. Etapele ascultării martorilor 48
4.1.5. Valoarea probatorie a declaraţiilor martorilor 52
Secţiunea a II a :Psihologia ascultării martorilor
4.2.1. Principalele categorii de martori 53
4.2.2. Motivarea martorilor 55
4.2.3. Etapele psihologice ale ascultării martorilor 56
4.2.4. Etapele formarii mărturiei 58
BIBLIOGRAFIE 61
ANEXĂ 63

Extras din document

CAPITOLUL I

CONSIDERAŢII GENERALE PRIVIND ASCULTAREA PERSOANELOR ÎN ANCHETA PENALĂ

1.1. Noţiunea de ascultare a persoanelor în ancheta penală

Soluţionarea unei cauze penale nu se poate concepe decât în condiţiile ascultării persoanelor direct implicate şi a celor care, deşi nu au participat activ la săvârşirea faptei ilegale pot furniza informaţii valoroase care să contribuie la aflarea adevărului.

Ascultarea unei persoane are o dublă valenţă şi anume:

- reprezintă o modalitate importantă de obţinere a mijloacelor de probă ;

- în anumite situaţii poate constitui o formă de exercitare a dreptului la apărare lucru valabil dacă avem un vedere ascultarea unui învinuit sau inculpat căruia în acest mod i se dă posibilitatea de a-şi prezenta punctul de vedere şi de a combate acuzaţiile ce i se aduc

O definiţie generică a acestei activităţi sună astfel:

,,Ascultarea persoanelor în ancheta penală este o activitate procesuală şi de tactică criminalistică realizată de organele de urmărire penală(organe de cercetare penală şi procuror)pentru a se stabili probele care vor contribui la aflarea adevărului în cauza respectivă”

1.2. Noţiunea şi principalele categorii de anchetatori

Pot avea calitatea de anchetatori în procesul penal :

- ofiţerul de cercetare penală

- procurorul

Potrivit Codului de Procedură Penală1, organele de cercetare penală sunt :

- organele de cercetare ale poliţiei judiciare,constituite din lucrători specializaţi din Ministerul Administraţiei si Internelor anume desemnaţi de ministrul de interne, cu avizul favorabil al procurorului general al Parchetului de pe lângă Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie.

- organe speciale de cercetare penală, comandanţi ai unităţilor şi centrelor militare, şefii comenduirilor de garnizoană, ofiţerii poliţiei de frontieră şi căpitanii porturilor.

În sens larg însă, în cadrul noţiunii de anchetor pot fi incluşi toţi ofiţerii de poliţie sau din alte structuri autorizate ale statului care desfăşoară activităţi de descoperire, cercetare şi instrumentare a infracţiunilor.

În urma activităţii de anchetă desfăşurate de organele judiciare s-au stabilit câteva tipuri de anchetatori, şi anume :

a. Anchetatorul temperat

Are un comportament natural, firesc si da o importanta egala tuturor momentelor si amănuntelor. Îşi va asculta interlocutorul cu atenţie şi interes , răbdător, calm, intervine în mod oportun pentru lămurirea aspectelor esenţiale ale cauzei.

b. Anchetatorul amabil

Este deschis, degajat calm uneori chiar zâmbitor. Este tipul de anchetator care manifestă o anumită transparenţă în relaţia cu cel ascultat, o anumită jovialitate. Acesta va realiza o atmosferă degajată, propice pentru un studiu psihologic atent al celui ascultat însă această amabilitate trebuie să fie constantă şi să nu depăşească un anumit prag pentru că în caz contrar echilibrul se poate rupe.

c. Anchetatorul autoritar

Are o ţinuta rigidă, solemnă, impunătoare şi caută sa îşi impună propria voinţa in faţa subiectului ascultării. Contactul psihologic se realizează foarte greu sau chiar deloc, anchetatorul bazându-se în primul rând pe intimidarea persoanei ascultate, stimularea psihologică de a coopera lipsind.

d. Anchetatorul vorbăreţ

Îl întrerupe des pe cel anchetat, anticipează unele cuvinte ale acestuia, face completări. Uneori, intervine inoportun şi fără eficienţă în anchetă, calitatea anchetei putând avea de suferit. Faptul că vorbeşte mult poate fi determinat fie de ideea că este complexat de necesitatea afirmării, fie din dorinţa de a se descărca de tensiunea afectivă.

e. Anchetatorul patern

Adoptă un comportament blând, manifestând compasiune, însa această atitudine poate dăuna anchetei deoarece acest comportament poate fi exploatat de infractorii versaţi.

f. Anchetatorul cabotin

Se caracterizează prin exagerarea utilizării stilurilor adoptate de alţi anchetatori , rezultatele putând fi diverse (amuzament, penibilitate, inhibarea celui ascultat etc.)

g. Anchetatorul violent

Reprezintă o categorie de anchetatori care parţial a dispărut în sensul că , în conjunctura actuală, în care se pune un accent tot mai mare pe respectarea drepturilor omului nu se mai foloseşte violenţa fizică. Se mai menţine încă într-o oarecare măsură violenţa verbală, ale cărei efecte sunt apropiate de cele ale violenţei fizice, chiar dacă urmele lipsesc.

Fisiere in arhiva (1):

  • Audierea Persoanelor in Cadrul Anchetei Penale.doc

Alte informatii

MINISTERUL ADMINISTRAŢIEI ŞI INTERNELOR ACADEMIA DE POLIŢIE „Alexandru Ioan Cuza” FACULTATEA DE DREPT