Autoritatea executivă în România

Proiect
7/10 (1 vot)
Domeniu: Drept
Conține 1 fișier: docx
Pagini : 15 în total
Cuvinte : 3053
Mărime: 40.15KB (arhivat)
Publicat de: Ioana Dicu
Puncte necesare: 7

Cuprins

  1. 1.Autoritatea executiva
  2. 1.1.Precizari generale
  3. 1.2.Structura executivului
  4. 1.3.Raportul executiv-legislativ
  5. 1.4.Acte emise in cadrul autoritatii executive
  6. 2.Institutia sefului de stat
  7. 2.1.Consideratii generale
  8. 2.2.Atributiile sefului de stat
  9. 2.3.Actele sefului de stat
  10. 3. Administratia publica
  11. 3.1.Locul si rolul administratiei publice intre puterile publice
  12. 4.Concluzie

Extras din proiect

1. Autoritatea executiva

1.1 Precizari generale

In cadrul puterilor statului se distinge ,prin continut si trasaturi specifice , puterea executiva , putere nominalizata in stiinta si legislatie prin expresiile „autoritate administrativa „sau „administratie de stat”.

Constitutia Romaniei reglementeaza “Puterea executiva” in Titlul III, capitolele: II (Presedintele Romaniei), III (Guvernul), IV (Raporturile Parlamentului cu Guvernul) si V (Administratia publica). Activitatea autoritatilor executive (administrative) consta in organizarea executarii si executarea in concret a legilor si conducerea politicii nationale, pentru care dispun de aparatul administrativ.

În sens funcțional, puterea executivă se definește ca o funcție distinctă a statului, alături de cea legislativă ăi de funcția judecătorească. În conținutul acestei funcții există atribuții specifice care fac obiectul activității unor autorități publice distincte . În rândul acestor atribuții, Jaques Cadart nominalizează: definirea politicii generale a țării, elaborarea proiectelor de legi necesare înfăptuirii acestei politici, adoptarea actelor normative și individuale necesare aplicării legilor, luarea deciziilor necesare funcționării serviciilor publice, întreprinderea unor măsuri de executare materială, în materie de ordine publică, dispunerea teritorială a forțelor armate ăi a celor de politice, precum ăi conducerea relațiilor internaționale. Aceste atribuții se exercită, în viziunea aceluiași autor, de către diverse organe care formează fie un executiv monocratic, fie un colectiv colegial, ori reprezintă o combinație a acestora.

1.2.Structura executivului

Identificarea structurilor executivului nu ridica probleme teoretice deosebite in afara de aparatul administrativ .Chiar daca acest aparat administrativ nu decide in principiu , el face parte din mecanismul administratiei , el fiind mai mult sau mai putin util structurilor de „putere administrativa „. Structururile cu care opereaza executivul sunt:

A. Seful de stat-denumit si seful executivului este o autoritate reprezentativa , adica una din administratiile publice prin care poporul exercita suveranitatea nationala (art . 2 din Constitutie )

B. Guvernul

Potrivit Constitutiei si Legii nr.90/2001pentru organizarea si functionarea Guvernului Romaniei si a ministerelor , guvernul este autoritatea publica a puterii executive care asigura - potrivit programului sau de guvernare acceptat de parlament-realizarea politicii interne si externe a tarii , precum si conducerea generala a administratiei publice . Din aceasta definitie rezulta urmatoarele caracteristici

- Guvernul realizeaza conducerea activitatii executive pe intreg teritoriu tarii , fiind organul de varf sau suprem al intregului sistem administativ , neefiind o simpla autoritate centrala de nivelul ministreelor si al altor organe centrale de specialitate

- Desi este autoritatea de varf a administratiei publice , guvernul nu este afectat de faptul ca presedintele tarii il desemneaza pe candidatul la functia de prim-ministru , pentru ca ulterior sa numeasca intreg nuvernul , si nici de faptul participarii sefului statului la unele sedinte ale executivului pe care le si prezideaza.

- Guvernul exercita o competenta generala asupra tuturor problemelor , interesand administratia de pe intreg teritoriul tarii , actele de reglementare ale acestuia fiind aplicabile in materie executiva pentru toate subiectele aflate in raporturi sociale carora le devin incidente normelor sale .

- Este o autoritate investita intr-un mod unic in sistemul executiv deoarece seful statului desemneaza candidatul la functia de premier , acesta prezentand legislativului lista cabinetului , este nevoie de votul de incredere al parlamentului pentru ca ulterior presedintele tarii sa poata numi conducerea executivului in intregul ei .

- Este o autoritate deliberativa , hotarand cu efecte juridice in problemele executive

Bibliografie

1.Constitutia Romaniei elaborata in 2003

2.Ionescu C. , Institutii politice si drept constitutional , editura Universitara , Bucuresti 2007

3.Muraru I. , Tanasescu E. , Drept constitutional si institutii politice Volumul II , editura All Beck , Bucuresti 2003

4.Muraru I. , Tanasescu E. , Drept constitutional si institutii politice , editia a IX-a , editura Luminalex , 2001

5.Tabara V. , Bazele administratiei publice , editura Academiei Fortelor Terestre , Sibiu 2011

Preview document

Autoritatea executivă în România - Pagina 1
Autoritatea executivă în România - Pagina 2
Autoritatea executivă în România - Pagina 3
Autoritatea executivă în România - Pagina 4
Autoritatea executivă în România - Pagina 5
Autoritatea executivă în România - Pagina 6
Autoritatea executivă în România - Pagina 7
Autoritatea executivă în România - Pagina 8
Autoritatea executivă în România - Pagina 9
Autoritatea executivă în România - Pagina 10
Autoritatea executivă în România - Pagina 11
Autoritatea executivă în România - Pagina 12
Autoritatea executivă în România - Pagina 13
Autoritatea executivă în România - Pagina 14
Autoritatea executivă în România - Pagina 15

Conținut arhivă zip

  • Autoritatea executiva in Romania.docx

Alții au mai descărcat și

Președintele României

PREȘEDINTELE ROMÂNIEI Președintele României este șeful de stat al României. El are rolul de a reprezenta statul român în relațiile internaționale....

Răspunderea Președintelui României

Introducere În organizarea administrativă, sarcinile sunt încredințate spre îndeplinire unor autorități grupate în mod tradițional într-o...

Argumente pro și contra compatibilității între mandatul de parlamentar și funcția de membru al Guvernului

Potrivit Constituției României, Parlamentul este organul repre zentativ suprem al poporului român și unica autoritate legiuitoare a țării. Acesta...

Convenția de Arbitraj

2. Conditiile de fond Conditiile de fond sunt cele obisnuite oricarei conventii: consimtamânt, capacitate, obiect, cauza (art.948. C. civ. )....

Instituția prezidențială în dreptul comparat

Există trei tipuri regimuri politice democratice contemporane: regimul prezidenţial, regimul semiprezidenţial şi regimul parlamentar. Aceste...

Structura și rolul guvernului

1.Considerații generale privind Guvernul 1.1.Istoric Guvernul, ca organ de sine stătător, își are izvoarele istorice în perioada absolutismului...

Rolul șefului statului conform constituțiilor din România, Franța și Italia

Instituția prezidențială și implicit rolul șefului statului in cadrul sistemelor constituționale reprezintă un subiect controversat in materia...

Raporturile dintre Guvern și Parlament în Dreptul Românesc

Există definiţii foarte variate ale termenului de constituţie, însă majoritatea celor utilizate în dreptul comparat pornesc de la premisa că o...

Te-ar putea interesa și

Cooperarea Polițienească Internațională

INTRODUCERE Dezvoltarea societăţii umane în ansamblul ei, a statelor şi naţiunilor lumii a fost posibilă ca urmare a relaţiilor internaţionale...

Drept constituțional și instituții publice

Sectiunea I - Drept constitutional Noţiunea de drept constituţional Dreptul este definit ca ansamblul regulilor de conduită, instituite sau...

Considerații Privind Funcția Publică din Perspectiva Statutului Cadrelor Militare

Analiza functiei publice reprezinta o tema care este interesanta dintr-o dubla perspectiva: a) Istorica, dat fiind faptul ca functia publica si...

Asemănări și Deosebiri între Instituția Extrădării și Instituția Mandatului European de Arestare

CAPITOLUL I COOPERARE JUDICIARĂ INTERNAŢIONALĂ ÎN MATERIE PENALĂ 1.1. Consideraţii introductive privitoare la cooperarea judiciară internaţională...

Acte Normative

CAPITOLUL I 1.1. Noţiunea, definiţia, evoluţia şi formele contenciosului administrativ român 1.1.1. Etimologic cuvântul „contencios” provine din...

Studiu comparativ între sistemele administrative din Franța și Marea Britanie

1. Titlul proiectului si justificarea acestuia In lucrarea aceasta mi-am propus sa vorbesc despre autoritatea executiva din doua state membre ale...

Europol, Eurojust și Mandatul de Arestare European

CAPITOLUL I. MANDATUL EUROPEAN DE ARESTARE Secţiunea I. Notiunea, conţinutul si obiectul mandatului european de arestare 1.1. Definiţia...

Cooperarea Penală Europeană și Internațională în Materia Extrădării

Extradarea poate avea loc pe baza angajamentelor pe care statele si le-au asumat precum si în baza unor tratate, conventii sau acorduri bilaterale,...

Ai nevoie de altceva?