Cuprins
- INTRODUCERE 2
- CAPITOLUL I. ROLUL AUTORITATILOR MILITARE ÎN REALIZAREA SERVICIULUI PUBLIC AL APARARII NATIONALE 3
- 1.1. Serviciul public al apararii nationale 3
- 1.1.1. Definirea serviciului public al apararii nationale 3
- 1.1.2. Caracteristicile serviciului public al apararii nationale 5
- 1.1.3. Armata – serviciu specializat al apararii nationale 7
- 1.1.4. Competanta armatei 9
- 1.2. Competenta autoritatilor publice în conducerea apararii nationale 10
- 1.2.1. Principiile de baza ale organizarii si functionarii sistemului militar 10
- 1.2.2. Autoritatile publice special abilitate în gestionarea problemelor esentiale în materie de aparare 11
- 1.2.3. Notiunea de autoritate militara 14
- CAPITOLUL II. ACTELE AUTORITATILOR MILITARE – NOTIUNE SI SFERA 21
- 2.1. Comandament si administratie în activitatea militara 21
- 2.1.1. Notiunea de comandament si administratie militara 21
- 2.1.2. Evolutia legislatiei administratiei si comandamentului militar 24
- 2.2. Raporturile care se stabilesc între administratia militara si administratia publica 25
- 2.3. Delimitarea sferei actelor autoritatilor militare 27
- 2.3.1. Legislatia militara antebelica 27
- 2.3.2. Legislatia militara postbelica 28
- 2.3.3. Procesul de reformare a legislatiei militare 29
- 2.4. Notiune, trasaturi si clasificarea actelor autoritatilor militare 34
- 2.4.1. Definitia actelor autoritatilor militare 34
- 2.4.2. Trasaturile caracteristice actelor autoritatilor militare 35
- 2.4.3. Clasificarea actelor autoritatilor militare 37
- 2.4.4. Ordinul, principala forma de manifestare a prerogativelor legale ale autoritatilor militare 38
- CAPITOLUL III. REGIMUL JURIDIC AL ACTELOR DE COMANDAMENT CU CARACTER MILITAR 41
- 3.1. Perspectiva juridica asupra actelor autoritatilor militare 41
- 3.1.1. Raporturile juridice ale autoritatilor militare cu subiectii interni sau externi sistemului militar 41
- 3.1.2. Teoria juridica a actelor de comandament militar 48
- 3.1.3. Contenciosul actelor autoritatilor militare 53
- 3.2. Regimul juridic al actelor de comandament cu caracter militar 57
- 3.2.1. Procedura de elaborare a actelor de comandament cu caracter militar 57
- 3.2.2. Modul de intrare în vigoare a actelor de comandament cu caracter militar 61
- 3.2.3. Efectele juridice ale actelor de comandament cu caracter militar 62
- 3.2.4. Modul de încetare a efectelor actelor autoritatilor militare 65
- CAPITOLUL IV. CONTROLUL ACTELOR AUTORITATILOR MILITARE 70
- 4.1. Controlul administrativ 70
- 4.1.1. Notiunea si rolul controlului administrativ 70
- 4.1.2. Forme ale controlului administrative asupra actelor autoritatilor militare 76
- 4.2. Controlul administrativ jurisdictional – organisme jurisdictionale specializate 82
- 4.3. Alte forme ale cotrolului asupra activitatilor cu specific militar 86
- 4.4. Discutii privind controlul judiciar asupra actelor autoritatilor militare 87
- 4.4.1. Notiunea contenciosului administrativ 87
- 4.4.2. Exceptarea actelor de comandament cu caracter militar de la contenciosul administrativ 90
- PARTEA A II – A : REPERE DE ORDIN PRACTIC 99
- CONCLUZII SI PROPUNERI 109
- ANEXE 112
- Anexa 1 112
- Anexa 2 114
- Anexa 3 117
- Anexa 4 118
- Anexa 5 119
- Anexa 6 120
- Anexa 7 122
- Anexa 8 123
- Anexa 9 125
- Anexa 10 126
- Anexa 11 127
- BIBLIOGRAFIE 128
- I. Tratate. Monografii. Colectii de studii. Lucrari cu caracter general. Dictionare. 128
- II Studii. Articole 129
- III. Legislatie interna 130
- IV. Manuale, regulamente, dispozitii militare 132
- V. Jurisprudenta 132
Extras din proiect
INTRODUCERE
Am ales aceasta tema întrucât utilitatea unei astfel de abordari a fenomenului militar din perspectiva stiintelor juridice este neîndoielnic atât pentru militari, în primul rând prin aceea ca ar putea fi un multiplicator de forta armata, cât si pentru juristi care nu pot lasa neexplicate aspectele specifice ale aplicarii legilor într-un domeniu atât de special cum este cel militar.
Un astfel de studiu îsi propune amplificarea eficacitatii fortelor armate într-o societate în schimbare prin analiza impactului dreptului administrativ asupra perfectionarii activitatii autoritatilor militare.
Prima parte a lucrarii îsi propune sa defineasca trasaturile particulare ale notiunii de autoritate militara, plecând de la caracteristicile serviciului public al apararii si de la importanta, necesitatea si atributiile armatei si militarilor într-o societate democratica. Cel de-al doilea capitol al lucrarii s-a focalizat pe analiza comandamentului si administratiei militare ca forme conexe de activitate militara, delimitând sfera actelor autoritatilor militare, definindu-le si clasificându-le astfel încât sa se poata întelege diferentele juridice semnificative dintre actele administrative si cele de comandament militar. Regimul juridic al actelor emise de autoritatile militare reprezinta obiectul celui de-al treilea capitol si analizeaza pe rând legalitatea acestora, forma si procedura emiterii lor, efectele juridice si jurisprudenta acestei specii de acte administrative. În sfârsit, ultima parte a lucrarii a fost destinata analizarii controlului actelor de autoritate militara.
Obiectivul acestei lucrari îl reprezinta întelegerea faptului ca scopul nobil al apararii nationale nu poate scuza niciodata mijloacele ilegale utilizate de autoritatile militare în îndeplinirea misiunilor lor, ca puterea lor discretionara pe teatrul de razboi nu este, pâna la urma, decât posibilitatea pe care legea le-o acorda de a alege, între mai multe cursuri ale actiunii militare, pe acela care e viabil si conform prescriptiilor juridice.
PARTEA I: REPERE DE ORDIN TEORETIC
CAPITOLUL I. ROLUL AUTORITATILOR MILITARE ÎN REALIZAREA SERVICIULUI PUBLIC AL APARARII NATIONALE
1.1. Serviciul public al apararii nationale
1.1.1. Definirea serviciului public al apararii nationale
Cea mai simpla definitie a apararii nationale este aceea de protejare a intereselor natiunii organizate în stat de pericolele externe. Organizarea razboiului ori a apararii nationale reprezinta una din cele mai vechi functii statale si a impus existenta armatelor, ca instrument al utilizarii violentei armate si a autoritatilor executive de administrare a nevoilor armatei, ministere de razboi; interzicerea formala a recursului la violenta în relatiile internationale prin prevederile Cartei ONU a facut ca dupa 1945 sa se generalizeze denumirea acestora din urma de „ministere ale apararii nationale”.
Cea mai raspândita definitie a razboiului este aceea de continuare a politicii cu alte mijloace ceea ce face ca el sa fie decis de autoritati politice si sa reprezinte, în pofida Pactului Briand-Kellogg din 1928, un instrument al politicii nationale . Desfasurarea sa efectiva se realizeaza prin intermediul armatelor care reprezinta mijlocul concret de materializare a intereselor politicii externe ale statelor. În cadrul armatelor, autoritatile militare nu sunt altceva decât organele de stat care asigura managementul apararii armate si gestiunea mijloacelor violentei armate fara de care nu ar exista razboiul.
Razboaiele sunt fenomene sociale din acest motiv ele sunt supuse reglementarii juridice ceea ce face ca în cadrul dreptului public sa existe domenii specializate care poarta denumirea de drept al razboiului (conflictelor armate) sau de drept militar. În dreptul international este unanim admis ca razboiul este o solutie exceptionala a grupurilor organizate politic care impune astfel o reglementare juridica speciala; iar în dreptul intern, specificul raporturilor militare conduc în mod necesar la elaborarea unor norme derogatorii de la dreptul comun.
Preview document
Conținut arhivă zip
- Autoritatea Militara - Rolul Acesteia in Realizarea Apararii Nationale.doc