Balistica Judiciară

Balistica judiciară reprezintă o ramură distinctă a tehnicii criminalistice, destinată examinării armelor şi urmelor acestora, prin metode şi mijloace tehnico-ştiinţifice specializate, în scopul determinării împrejurărilor în care a fost folosită o armă la comiterea unei infracţiuni şi al identificării sale.

Balistica judiciară îşi propune să identifice arma de pe urmele lăsate pe tub, s-ă determine distanţa de la care s-a tras după urmele secundare, să stabilească vechimea aproximativă a împuşcăturii utilizind datele balisticii generale privind construcţia şi funcţionarea armelor de foc portabile şi a muniţiei folosite de aceastea, preluînd in acelaşi timp o serie de metode de examinare din alte ştinţe, cum sunt chimia, fizica, medicina legală pe care le adaptează la obectul său de studiu.

Organul de urmărire penală trebuie să distingă care sunt problemele pe care le poate rezolva cu mijloacele de teren şi care sunt problemele care pot fi rezolvate de către expertiza balistico-judiciară. Astfel trebuie de reţinut faptul că expertiza balistică nu se efectuiază la toate armele ci numai la armele care au fost utilizate la săvirşirea infracţiunii. Identificarea unei arme se bazează pe reproducerea unor părţi din construcţia sa, asupra muniţiei folosite sau asupra altor obiecte. Prin identificarea directă a armei se urmăreşte şi identificarea indirectă a trăgătorului.

CAPITOLUL I. SCURT ISTORIC

Balistica judiciara a devenit un domeniu desine statator în deceniul XX-lea al secolului nostrum, prin elaborarea şi perfectionarea unor metode proprii de examinare , indeoseb de identificare a armelor dupa urmele formate pe tub si pe proectil. Pîna atunci problematica era abordata in diverse lucrari , în funcţie de profilul acestora (medicina legală, balistica militară).

Prin armă conform legislatiei R.Moldova se inţelege dispozitiv (mijloc material), destinat (adaptat) prin constructie şi util din punct de vedere tehnic pentru vatamarea persoanei, unui animal, pentru apărarea contra atac sau pentru imitarea proprietaţilor sale de luptă.[1, art.1]

Aparitia armei portabile şi utilizarea acesteia în comiterea infracţiuni, a impus necesitatea descoperirea unor metode de identificare a armelor folosite, metode care sau dezvoltat de-a lungul timpului.

În anul 1935 Henry Goddard a identificat autorul unei infracţiuni de omor, comisa cu armă de foc după o urmă descoperită pe proectilul în litigiu, urmă care avea corespondenţa în tiparul pentru gloanţe descoperit la domiciliul persoanei bănuite.

Alexandre Lacassagene profesor de medicină legală la Lyon a descoperit pentru prima dată importanţa striaţiilor lăsate de ghinturile ţevei pe proectil în procesul identificării armei de foc in 1889.

Chimistul Paul Ieserich a efectuat în 1888, la Berlin o tragere experimentală cu o armă în litigiu, obţinînd un proectil model de comparaţie. Acesta a efectuat o examinare comparativă a proectilului în litigiu cu cel tras experimental, la microscop, constatînd că striaţiile celor două projectile sunt identice.

În 1905 Rihard Kokel-şeful Institutului Medico Legal din Leipzing a evidenţiat profilul urmelor lăsate de ghinturi, prin rularea proectilului pe placuţă de ceară şi oxid de zinc, după care a examinat negativele proectilelor în litigiu, comparîdu-le cu negativul proectilelor model de comparaţie.

O contribuţie majoră la îmbunătăţirea acestui domeniu l-a avut americanul CharlesE. Wait. Acesta în perioada 1919-1923 a realizat prima colecţie de armament conţinind peste 1500 de modele dearme, menite a fi utilizate in procesul identificării de grup. CharlesE. Wait împreună cu fizicianul John Fisher şi chimistul Phillipp O. Gravelle au efectuat demersuri ştiinţifice importante în microscopie şi fotografie. Acest fapt a ajutat la punerea bazei în descoperirea microscopului comparator, instrument care a permis examinarea comparativă simultană a două proiectile. Cercetările lui CharlesE. Wait au fost continuate de către Calvin Goddard din Statele Unite ale Americii care au pus bazele balisticii judiciare ca ramură distinctă a ştiinţei criminalisticii.