Caiet de practică drept

Ce trebuie ştiut despre judecata în procesul penal :

Judecata este modul în care instanţa de judecată îşi exercită atribuţiile în mod activ.

Instanţa de judecată înseamnă un complet de judecată format din judecători,în compunerea prevăzută de lege, şi din grefier, cu participarea procurorului. Compunerea instanţei se impune a fi aceeaşi pe tot parcursul procesului

Judecata sau procesul se desfăşoară la sediul instanţei în şedinţă publică. Judecătorul poate dispune judecarea cauzei în şedinţă secretă, la cererea părţilor sau din oficiu, dacă s-ar aduce atingere unor interese de stat, moralei sau vieţii intime a unei persoane. Într-o asemenea situaţie, nu sunt admişi în sala de judecată decît părţile, reprezentanţii lor, apărătorii şi alte persoane care sunt chemate de instanţă.

La şedinţa de judecată nu pot participa minorii sub 16 ani.

• S-au urmărit listele afişate la avizier cu privire la judecarea dosarelor civile, penale din zilele respective.

• S-a asistat, în sala de judecată, la desfăşurarea activităţii de judecată a unor dosare cu obiect: litigii, divorţ, partaj, litigii de muncă, comerciale, punere în posesie, ordonanţă preşedinţială e.t.c.

• S-au desfăşurat activităţi cu privire la studierea dosarelor, la arhive.

PROCESUL CIVIL

Procesul civil este activitatea desfăşurată de: instanţă, părţi, organul de executare şi alte organe sau persoane care participă la înfăptuirea justiţiei în pricinile civile, precum şi raporturile dintre aceşti participanţi, în vederea realizării sau stabilirii drepturilor ori intereselor civile deduse judecăţii şi executării silite a hotărârii judecătoreşti sau a altor titluri executorii, conform procedurii stabilite de lege.

În cadrul înfăptuirii justiţiei, procesul civil este deci activitatea pe care o desfăşoară organele de stat competente, cu participarea părţilor interesate, în vederea rezolvării conflictelor ce se ivesc în circuitul civil.

Procesul civil serveşte ca formă specială a constrângerii de stat pentru valorificarea în concret a dreptului subiectiv încălcat şi prin aceasta, la restabilirea ordinii de drept tulburate.

1. ETAPA SCRISĂ

Cererea de chemare în judecată

Cererea de chemare în judecată reprezintă actul de procedură prin care partea interesată se adresează instanţei de judecată pentru a invoca aplicarea legii la un caz determinat, manifestarea de voinţă a celui interesat de a-şi afirma o pretenţie şi de a-şi exercita dreptul de a reclama punerea în mişcare a acţiunii civile.

Cererea de chemare în judecată trebuie să cuprindă, potrivit art. 112 Codul de procedură civilă, următoarele elemente:

− numele, domiciliul sau reşedinţa părţilor ori pentru persoanele juridice denumirea şi sediul lor, precum şi, după caz, numărul de înmatriculare în registrul comerţului sau de înscriere în registrul persoanelor juridice, codul fiscal şi contul bancar. Dacă reclamantul locuieşte în străinătate, se va arăta şi domiciliul ales în România, unde urmează a i se face toate comunicările;

− numele şi calitatea celui care reprezintă partea în proces, iar în cazul reprezentării prin avocat, numele acestuia şi sediul profesional;

− obiectul cererii şi valoarea lui, după preţuirea reclamantului, atunci când preţuirea este posibilă;

− arătarea motivelor de fapt şi de drept pe care se întemeiază cererea;

− arătarea dovezilor pe care se sprijină fiecare capăt de cerere;

− semnătura.

Ca formă a acţiunii civile, cererea de chemare în judecată declanşează procesul civil şi, implicit, produce anumite efecte. Astfel, cererea de chemare în judecată:

− investeşte instanţa cu soluţionarea litigiului;

− constituie baza raportului procesual civil ce se formează între reclamant şi pârât, fixează cadrul procesual în care se va desfăşura judecata cu privire la părţi şi la obiectul litigiului;

− exprimă opţiunea reclamantului, în cazul competenţei teritoriale alternativ, de a alege instanţa competentă, opţiune asupra căreia nu poate reveni;

− operează punerea în întârziere a pârâtului;

− face să întrerupă prescripţia dreptului la acţiune, însă pentru a produce efectul imperativ de prescripţie trebuie ca cererea să fie introdusă înăuntrul termenului şi să nu fie respinsă, anulată, perimată sau reclamantul să nu fi renunţat la ea.