Cercetarea criminalistică a furtului din locuință

Proiect
8/10 (1 vot)
Domeniu: Drept
Conține 3 fișiere: doc
Pagini : 79 în total
Cuvinte : 3701
Mărime: 84.33KB (arhivat)
Cost: 12 puncte

Cuprins

Capitolul 1 pagina

NOŢIUNI INTRODUCTIVE. 1

1.1 Obiectul criminalisticii 1

1.2 Metodele de cercetare criminalistică 2

1.3 Metodele de cercetare criminalistică 3

Capitolul II. 5

REGLEMENTAREA JURIDICĂ A FURTULUI DIN LOCUINŢE 5

2.1 Conţinutul legal. 5

2.2 Analiza circumstanţelor. 5

Capitolul III. 7

METODICA CERCETĂRII FURTULUI DIN LOCUINŢE. 7

3.1 Consideraţii generale. 7

3.2 Probleme pe care trebuie să le lămurească cercetarea 9

3.2.1 Locul şi timpul săvârşirii furtului. 10

3.2.2 Modul de operare folosit pentru săvârşirea infracţiunilor. 12

3.2.3 Bunurile, valorile şi persoana prejudiciată precum şi celelalte urmări ale săvârşirii infracţiunii. 15

3.2.4 Făptuitorii şi contribuţia fiecăruia la săvârşirea infracţiunii 16

3.2.5 Destinaţia bunurilor şi valorilor sustrase; posibilitatea recuperării prejudiciului cauzat. 18

3.2.6 Existenţa concursului de infracţiuni. 20

3.2.7 Condiţiile şi împrejurările care au determinat, favorizat sau înlesnit săvârşirea furtului din locuinţă. 20

3.3 Primele activităţi care se întreprind pentru administrarea probelor 21

A. Cercetarea la faţa locului în cazul infracţiunii de furt din locuinţe. 21

B. Realizarea portretului vorbit la faţa locului. 31

C. Urmele aflate la faţa locului în cazul infracţiunilor de furt din locuinţe 33

D. Procedee şi tehnici criminalistice de fixare a urmelor şi a altor mijloace materiale de probă. 45

E. Procedee şi tehnici de ridicare, ambalare şi transportare a urmelor şi a altor mijloace materiale de probă. 49

F. Interpretarea tehnicio-ştiinţifică a urmelor descoperite la faţa locului. Erori de interpretare. 52

3.4 Identificarea şi ascultarea martorilor. Ascultarea părţii vătămate în cazul infracţiunii de furt din locuinţă. 57

A. Ascultarea persoanelor. 57

B. Ascultarea martorilor în cazul furtului din locuinţă. 57

C. Ascultarea părţii vătămate. 58

D. Ascultarea învinuitului sau inculpatului în cazul furtului din locuinţe 60

E. Ascultarea minorilor în cazul furtului din locuinţe. 62

F. Ascultarea repetată. 63

G. Confruntarea. 64

H. Mijloacele de fixare a declaraţiilor. 64

3.5 Identificarea, urmărirea şi prinderea făptuitorilor infracţiunii de furt din locuinţe. 65

A. Arestarea. 65

B. Urmărirea persoanelor şi a bunurilor. 66

C. Luarea măsurilor pentru recuperarea prejudiciului cauzat prin infracţiune 67

3.6 Percheziţia şi ridicarea de acte şi obiecte. 68

A. Efectuarea percheziţiei 68

B. Fixarea percheziţiei 70

3.7 Reconstituirea in cazul infracţiunii de furt din locuinţe 71

3.8 Expertiza şi constatarea tehnico- ştiinţifică 73

BIBLIOGRAFIE 76

Extras din document

CAPITOLUL I

NOŢIUNI INTRODUCTIVE

1.1 Obiectul criminalisticii

Termenul de criminalistică este întrebuinţat, pentru prima dată în literatura juridică, de către Hans Gross, în anul 1893, în Manualul judecătorului de instrucţie. Sub această denumire este cunoscută şi în dreptul nostru dar cu un obiect mult mai larg, indiferent dacă unii autori o include în rândul ştiinţelor juridice, iar alţii o socotesc o ştiinţă auxiliară dreptului. Metodele şi mijloacele tehnice elaborate ori adaptate de criminalistică îşi găsesc aplicarea atât în munca de descoperire şi cercetare, cât şi de prevenire a infracţiunilor.

Ţinând seama de sarcinile generale şi speciale pe care le are în lupta cu fenomenul infracţional, criminalistica elaborează sau preia din alte ştiinţe cele mai diferite metode şi mijloace tehnice de cercetare, pe care le adaptează scopurilor sale. Prin contribuţia sa nemijlocită la îndeplinirea acestor două sarcini - combaterea şi prevenirea faptelor ilicite - ştiinţa criminalisticii aduce un aport însemnat la reducerea treptată a faptelor antisociale prin care se încalcă legile statului.

Deci, primul aspect al obiectului criminalisticii constă în elaborarea metodelor tactice şi a mijloacelor tehnico-ştiinţifice adecvate pentru descoperirea şi cercetarea faptelor ilicite, iar cel de al doilea său aspect cuprinde elaborarea de metode şi mijloace tehnico-ştiinţifice necesare prevenirii infracţiunilor.

În consecinţă, criminalistica poate fi definită ca o ştiinţă care elaborează metodele tactice şi mijloacele tehnico-ştiinţifice de descoperire, cercetare şi prevenire a infracţiunilor.

1.2 Metodele de cercetare criminalistică

Criminalistica, ţinând seama de specificul obiectului său şi de natura sarcinilor pe care le are, elaborează metode proprii de investigaţie a lumii înconjurătoare.

Pentru elaborarea metodelor criminalistice pe baze ştiinţifice este necesar să fie cunoscute cauzele şi modurile comiterii infracţiunilor, procesul creării urmelor, etapele formării declaraţiilor în conştiinţa persoanelor, experienţa practicii de urmărire, precum şi metodele aplicate de alte ştiinţe în domenii de studiu similare sau apropiate.

Metodele, odată elaborate, sunt aplicabile în activitatea de descoperire, cercetare şi prevenire a infracţiunilor, fiind supuse totodată unui proces continuu de perfecţionare. În funcţie de progresele ştiinţei şi tehnicii, de metodele şi mijloacele folosite de infractori, metodele criminalistice se modifică ori sunt înlocuite cu altele, mai eficace pentru noua etapă de luptă împotriva criminalităţii.

Plecând de la obiectul şi sarcinile criminalisticii, metodele specifice de cercetare criminalistică, după unele criterii, ar putea fi grupate în:

- metodele de cercetare a urmelor în sensul larg al cuvântului, în cadrul cărora un loc de seamă ocupă procedeele specifice de căutare, fixare şi studiere a urmelor create cu prilejul săvârşirii infracţiunii;

- metodele privitoare la examinarea probelor materiale în procesul de identificare criminalistică;

- metode de efectuare a experimentelor, a verificărilor sau a examenelor comparative pentru stabilirea împrejurărilor în care s-au comis infracţiunile cercetate sau a altor date legate de săvârşirea acestora;

- metode tactice pentru ascultarea de persoane, urmărirea şi arestarea infractorilor care se sustrag urmăririi penale.

Acestora li se pot adăuga unele metode de cercetare preluate din alte ştiinţe şi adaptate la cerinţele criminalistice. Afară de această ordonare a metodelor criminalistice specifice, se mai cunoaşte criteriul tripartit de clasificare, după care se disting metodele tehnico-ştiinţifice, metodele de tactică criminalistică şi metodele de prevenire a infracţiunilor.

1.3 Metodele de cercetare criminalistică

Criminalistica are legătură cu ştiinţele dreptului, precum şi cu unele ştiinţe nejuridice.

1) Dintre ştiinţele dreptului, cea mai strânsă legătură o are cu dreptul procesual penal, dreptul penal şi cu criminologia.

a) Legătura criminalisticii cu dreptul procesual penal constă în aceea că, pe de o parte, metodele şi mijloacele de cercetare criminalistică se aplică în procesul penal şi numai în limitele permise de normele dreptului procesual penal, cu respectarea acestor norme. Aprecierea cercetărilor criminalistice se face, de asemenea, pe baza normelor procesuale penale. Pe de altă parte, normele procesual-penale prevăd anumite activităţi de urmărire penală, iar criminalistica elaborează regulile după care asemenea activităţi trebuie realizate pentru a se obţine maximum de eficienţă.

b) Legătura dintre criminalistică şi dreptul penal constă în aceea că ştiinţa dreptului penal arată ce este infracţiunea, care, anume fapte sunt infracţiuni, delimitează după diferite criterii infracţiunile între ele, iar criminalistica ajută prin mijloace proprii la demonstrarea elementelor constitutive ale acestora.

c) Criminalistica cu criminologia, în lupta contra fenomenului infracţional, se completează reciproc. Criminologia studiază starea şi dinamica fenomenului infracţional, cauzele care îl generează, propunând măsuri de prevenire corespunzătoare, în timp ce criminalistica se ocupă de infracţiuni concrete, le cunoaşte în complexitatea lor, elaborând totodată măsuri specifice de prevenire.

2) Dintre ştiinţele nejuridice cu care criminalistica are legătură amintim: medicina legală, psihologia judiciară, psihiatria judiciară, chimia judiciară, fizica ş.a.

a) Medicina legală se întâlneşte cu criminalistica pe mai multe planuri, ajutându-se reciproc, în cazurile de omor, loviri, sinucideri, violuri, avorturi, atentate la pudoare, diferite accidente cu victime omeneşti, în care criminalistica stabileşte împrejurările şi modul de săvârşire a faptelor respective, iar medicina legală determină natura leziunilor de pe corpul victimelor, vechimea lor, efectul pe care îl au pentru întregul organism şi viaţa omului. În asemenea cauze, datele stabilite de medicul legist sunt folositoare organului judiciar şi expertului criminalist la formarea concluziilor sale, iar datele constatate de criminalist îi sunt utile medicului legist la stabilirea unor împrejurări privitoare la faptă.

b) Psihologia judiciară oferă organului judiciar date necesare cunoaşterii infractorului sau a altor persoane cu care aceasta vine în contact, ajutând şi ştiinţa criminalisticii la elaborarea metodelor de ascultare, în procesul efectuării percheziţiei etc.

c) Psihiatria judiciară, pe lângă că studiază bolile care vatămă complet sau reduc omului capacitatea de raţiune şi voinţă, oferă criminalisticii date pe baza cărora sunt elaborate metodele de ascultare a persoanelor bolnave psihic.

d) Chimia judiciară ajută cercetarea criminalistică prin determinarea conţinutului şi a provenienţei celor mai felurite substanţe toxice găsite pe şi în corpul victimelor, prin descoperirea pe cale chimică a falsurilor de orice natură etc.

e) Fizica reprezintă un domeniu al ştiinţei din care criminalistica a preluat foarte multe metode şi tehnici de lucru, numeroase aparate şi instrumente, pe care le-a adaptat scopurilor sale specifice.

Preview document

Cercetarea criminalistică a furtului din locuință - Pagina 1
Cercetarea criminalistică a furtului din locuință - Pagina 2
Cercetarea criminalistică a furtului din locuință - Pagina 3
Cercetarea criminalistică a furtului din locuință - Pagina 4
Cercetarea criminalistică a furtului din locuință - Pagina 5
Cercetarea criminalistică a furtului din locuință - Pagina 6
Cercetarea criminalistică a furtului din locuință - Pagina 7
Cercetarea criminalistică a furtului din locuință - Pagina 8
Cercetarea criminalistică a furtului din locuință - Pagina 9
Cercetarea criminalistică a furtului din locuință - Pagina 10
Cercetarea criminalistică a furtului din locuință - Pagina 11
Cercetarea criminalistică a furtului din locuință - Pagina 12
Cercetarea criminalistică a furtului din locuință - Pagina 13
Cercetarea criminalistică a furtului din locuință - Pagina 14
Cercetarea criminalistică a furtului din locuință - Pagina 15
Cercetarea criminalistică a furtului din locuință - Pagina 16
Cercetarea criminalistică a furtului din locuință - Pagina 17
Cercetarea criminalistică a furtului din locuință - Pagina 18
Cercetarea criminalistică a furtului din locuință - Pagina 19
Cercetarea criminalistică a furtului din locuință - Pagina 20
Cercetarea criminalistică a furtului din locuință - Pagina 21
Cercetarea criminalistică a furtului din locuință - Pagina 22
Cercetarea criminalistică a furtului din locuință - Pagina 23
Cercetarea criminalistică a furtului din locuință - Pagina 24
Cercetarea criminalistică a furtului din locuință - Pagina 25
Cercetarea criminalistică a furtului din locuință - Pagina 26
Cercetarea criminalistică a furtului din locuință - Pagina 27
Cercetarea criminalistică a furtului din locuință - Pagina 28
Cercetarea criminalistică a furtului din locuință - Pagina 29
Cercetarea criminalistică a furtului din locuință - Pagina 30
Cercetarea criminalistică a furtului din locuință - Pagina 31
Cercetarea criminalistică a furtului din locuință - Pagina 32
Cercetarea criminalistică a furtului din locuință - Pagina 33
Cercetarea criminalistică a furtului din locuință - Pagina 34
Cercetarea criminalistică a furtului din locuință - Pagina 35
Cercetarea criminalistică a furtului din locuință - Pagina 36
Cercetarea criminalistică a furtului din locuință - Pagina 37
Cercetarea criminalistică a furtului din locuință - Pagina 38
Cercetarea criminalistică a furtului din locuință - Pagina 39
Cercetarea criminalistică a furtului din locuință - Pagina 40
Cercetarea criminalistică a furtului din locuință - Pagina 41
Cercetarea criminalistică a furtului din locuință - Pagina 42
Cercetarea criminalistică a furtului din locuință - Pagina 43
Cercetarea criminalistică a furtului din locuință - Pagina 44
Cercetarea criminalistică a furtului din locuință - Pagina 45
Cercetarea criminalistică a furtului din locuință - Pagina 46
Cercetarea criminalistică a furtului din locuință - Pagina 47
Cercetarea criminalistică a furtului din locuință - Pagina 48
Cercetarea criminalistică a furtului din locuință - Pagina 49
Cercetarea criminalistică a furtului din locuință - Pagina 50
Cercetarea criminalistică a furtului din locuință - Pagina 51
Cercetarea criminalistică a furtului din locuință - Pagina 52
Cercetarea criminalistică a furtului din locuință - Pagina 53
Cercetarea criminalistică a furtului din locuință - Pagina 54
Cercetarea criminalistică a furtului din locuință - Pagina 55
Cercetarea criminalistică a furtului din locuință - Pagina 56
Cercetarea criminalistică a furtului din locuință - Pagina 57
Cercetarea criminalistică a furtului din locuință - Pagina 58
Cercetarea criminalistică a furtului din locuință - Pagina 59
Cercetarea criminalistică a furtului din locuință - Pagina 60
Cercetarea criminalistică a furtului din locuință - Pagina 61
Cercetarea criminalistică a furtului din locuință - Pagina 62
Cercetarea criminalistică a furtului din locuință - Pagina 63
Cercetarea criminalistică a furtului din locuință - Pagina 64
Cercetarea criminalistică a furtului din locuință - Pagina 65
Cercetarea criminalistică a furtului din locuință - Pagina 66
Cercetarea criminalistică a furtului din locuință - Pagina 67
Cercetarea criminalistică a furtului din locuință - Pagina 68
Cercetarea criminalistică a furtului din locuință - Pagina 69
Cercetarea criminalistică a furtului din locuință - Pagina 70
Cercetarea criminalistică a furtului din locuință - Pagina 71
Cercetarea criminalistică a furtului din locuință - Pagina 72
Cercetarea criminalistică a furtului din locuință - Pagina 73
Cercetarea criminalistică a furtului din locuință - Pagina 74
Cercetarea criminalistică a furtului din locuință - Pagina 75
Cercetarea criminalistică a furtului din locuință - Pagina 76
Cercetarea criminalistică a furtului din locuință - Pagina 77
Cercetarea criminalistică a furtului din locuință - Pagina 78
Cercetarea criminalistică a furtului din locuință - Pagina 79

Conținut arhivă zip

  • Bibliografie.doc
  • Cercetarea Criminalistica a Furtului din Locuinta.doc
  • Cuprins.doc

Alții au mai descărcat și

Cercetarea la fata locului

INTRODUCERE Cercetarea la fața locului este una dintre cele mai importante activități care se desfășoară de către organele judiciare în vederea...

Cercetarea la Fața Locului

Introducere După cum se ştie, orice activitate infracţională presupune prezenţa făptuitorului la faţa locului şi desfăşurarea de către acesta a...

Cercetarea criminalistică a infracțiunii de omor

CAPITOLUL I ASPECTE INTRODUCTIVE Secţiunea 1 Consideraţii preliminare. 1.1. Noţiuni generale Infracţiunile contra vieţii, reprezintă cele mai...

Rolul Dreptului Penal în Funcționarea Sistemului Penitenciar

Introducere Dispoziţiile, din Codul penal privitoare la reglementările de bază ale regimului de executare a pedepsei închisorii, fac parte din...

Considerații Generale privind Infracțiunea de Omor

INTRODUCERE Viaţa este bunul cel mai de preţ al omului. Pe oricare treaptă a dezvoltării sale, omul şi-a apărat viaţa, individual sau colectiv,...

Cercetarea la Fața Locului

Introducere Eficacitatea muncii de descoperire şi cercetare a infracţiunilor în mare măsură este condiţionată de oportunitatea şi plenitudinea...

Metodica Cercetării Infracțiunilor de Furt din Locuințe în Practica Organelor Judiciare ale Județului Maramureș

1. Ascultarea persoanei vătămate 15 Scopul ascultării persoanei vătămate 18 Ascultarea propriu-zisă Evaluarea declaraţiilor 2. Ascultarea...

Regimul Penitenciar General

Sectiunea I Consideratii generale 1. Concept Executarea pedepsei inchisorii in penitenciar se efectueaza intr-un anumit regim, care poate fi...

Te-ar putea interesa și

Infracțiunea de Furt Calificat

INTRODUCERE Relaţiile de proprietate sunt cunoscute pe bună dreptate, drept cele mai importante relaţii economice materiale. Constituţia României...

Relevarea și Examinarea Urmelor Papilare

1.Introducere 1.1Noțiunea de urmă papilară. Simpla prezență a omului într-un anumit loc – fie statică, fie dinamică – dă naștere unor urme...

Relația administrației publice cu presa

I Relaţiile publice concept rol şi istorie 1.1 Delimitări conceptuale Practica relaţiilor publice este arta şi ştiinţa socială a analizării unor...

Metodica Cercetării Infracțiunilor de Furt din Locuințe în Practica Organelor Judiciare ale Județului Maramureș

1. Ascultarea persoanei vătămate 15 Scopul ascultării persoanei vătămate 18 Ascultarea propriu-zisă Evaluarea declaraţiilor 2. Ascultarea...

Managementul calității unităților de poliție

Introducere Elaborarea strategiilor, planificarea sarcinilor şi resurselor, adoptarea deciziilor şi declanşarea acţiunilor nu sunt procese...

Teste rezolvate la criminologie

TEST nr. 1 Subiectul I: Istoria apariţiei criminalisticii. 1.1 (3) Indicaţi premisele şi condiţiile istorice de apariţie a cunoştinţelor cu...

Criminalistică

Activitatea de aplicare a mijloacelor tehnice în cercetarea infractiunilor a fost cunoscuta mult timp sub denumirea de „politie tehnica” sau...

Ai nevoie de altceva?