Extras din proiect
Participanții
În privința participanților la procesul penal ,noul cod aduce câteva modificări substanțiale în raport de actuala reglementare. Astfel în cadrul organelor judiciare, alături de instanțele judecătorești și organele de urmărire penală, au fost cuprinși:judecătorul de drepturi și libertăți și judecătorul de camera preliminară, care vor avea atribuții specifice în materia drepturilor și libertăților suspectului sau inculpatului , respectiv în verificarea libertății administrării probelor în fază de urmărire penală și a legalității sesizării instanței de judecată de către procuror.
De asemenea au fost definite părțile în procesul penal: inculpatul, partea civilă și partea responsabilă civilmente, cu drepturile și obligațiile specifice.
De asemenea, avocatul își găsește locul printre participanții la procesul penal, fiindu-i definit rolul, poziția și atribuțiile stabilite în condițiile legii. Acesta asistă sau reprezintă părțile ori subiecții procesului principali în procesul penal în condițiile legi.
Subiecții procesuali principali sunt suspectul și persoana vătămată. Subiecții procesuali principali au aceleași drepturi și obligații ca și părțile, cu excepția celor pe care legea le acordă numai acestora.
În afara participanților prevăzuți la art. 33, sunt subiecții procesuali: martorul, expertul, interpretul, agentul procedural, organele speciale de constatare, precum și orice alte persoane sau organe prevăzute de lege având anumite drepturi, obligații sau atribuții în procedurile judiciare penale.
Părțile au interese proprii în rezolvarea cauzei penale și pot efectua acte procesuale alături de organele judiciare. Având în vedere faptul că procesul penal este consecința directă a unui conflict cu legea penală, subiecții care au calitatea de părți în procesul penal au de regulă, interese contrare. Astfel inculpatul are interese contrare în raport cu partea civilă, dar el are interese comune cu partea responsabilă civilmente.
Suspectul nu este parte în procesul penal, dar este subiect procesual principal cu anumite drepturi și obligații prevăzute de lege. Înainte de declanșarea urmăririi penale, persoana care a săvârșit infracțiunea se numește făptuitor, iar după începerea urmăririi penale, el devine suspect.
Inculpatul este parte în procesul penal, iar drepturile și obligațiile inculpatului sunt mai largi decât ale suspectului. Din momentul punerii în mișcare a acțiunii penale, suspectul dobândește calitatea de inculpat. Astfel, inculpatul are dreptul de a fi asistat de apărător ales sau din oficiu în cazurile de asistență obligatorie, de a fi reprezentat, de a fi prezent la
efectuarea percheziției domiciliare, de a nu da nicio declarație pe parcursul procesului penal, de a fi informat cu privire la fapta pentru care este cercetat și încadrarea juridică a acesteia, de a consulta dosarul de urmărire penală, de a propune administrarea de probe, de a formula cereri, a ridica excepții și de a pune concluzii, dreptul de a beneficia gratuit de un interpret atunci când nu înțelege, nu se exprimă bine ori nu poate comunica în limba română, dreptul
de a apela la un mediator în condițiile legii, dreptul de a avea ultimul cuvânt în fața instanței de judecată, de a folosi căile de atac, de a pune întrebări 40 coinculpaților și corelativ, are obligația de a se supune măsurilor preventive și altor măsuri procesuale. În cazul său, arestarea preventivă se poate dispune pe o durată de 30 de zile și poate fi prelungită în condițiile legii. Dacă inculpatul este arestat, urmărirea penală și judecata nu se pot desfășura decât în prezența acestuia, organele judiciare având obligația să dispună aducerea sa.
Calitatea de inculpat o pot avea atât persoanele fizice cât și persoanele juridice. În conformitate cu dispozițiile Codului penal, persoanele juridice, cu excepția statului, a autorităților publice și a instituțiilor publice care desfășoară o activitate ce nu poate face obiectul domeniului privat, răspund penal, în cazurile prevăzute de lege, pentru infracțiunile
săvârșite în numele sau în interesul persoanelor juridice, de către organele sau reprezentanții acestora. Răspunderea penală a persoanei juridice nu exclude răspunderea penală a
persoanei fizice care a participat la săvârșirea acelei fapte.
Subiecții procesuali principali și alți subiecți procesuali
Suspectul este persoana cu privire la care, din datele și probele existente în cauză, rezultă bănuiala rezonabilă că a săvârșit o faptă prevăzută de legea penală.
Din momentul începerii urmăririi penale, făptuitorul dobândește calitatea de suspect.
Actul procesual prin care se conferă făptuitorului calitatea de suspect este ordonanța de începere a urmăririi penale.
Persoanei care a dobândit calitatea de suspect i se aduc la cunoștință , înainte de prima sa audiere, această calitate, fapta pentru care este suspectată și încadrarea juridică a acesteia.
Suspectul are toate drepturile prevăzute de lege pentru inculpat, dacă legea nu prevede altfel.
Singura măsură preventivă care poate fi luată față de suspect este măsura preventivă a reținerii pe o durată de 24 de ore.
Suspectul are dreptul să dea declarații , să nu dea nicio declarație , să-și dovedească nevinovăția , să propună probe, să formuleze cereri, excepții concluzii, să fie asistat de apărător, dar are și obligația să suporte măsurile preventive prevăzute de lege (reținerea pe o durată de 24 de ore), să se prezinte la chemarea organului de urmărire penală, etc.
Persoana vătămată este persoana care a suferit o vătămare fizică, materială sau morală prin comiterea infracțiunii.
Bibliografie
Tudorel Butoi, „Criminali în serie” - psihanaliza crimei - Editura Phobos, București 2004;
Tudorel Butoi, „Femei ucigașe”- Editura Phobos, București 2001;
Tudorel Butoi și Ioana Teodora Butoi, „Tratat universitar de psihologie judiciară - teorie și practică”, Editura Phobos, București 2004.
Tiberiu Bogdan, Probleme de psihologie judiciara, Editura Știința si Tehnica, București, 1978.
Aurel Ciopraga, Evaluarea probei testimoniale În procesul penal, Editura Junimea, Iasi. 1984.
Aurel Ciopraga, Tratat de tactica criminalistica, Editura Gamma, Iași, 1999.
Iancu Tănăsescu, Curs de drept penal general, Editura INS, Craiova, 1999.
Petre Bieltz, Logica Juridica, Editura ProTransilvania, București, 1998.
Ioana-Teodora Butoi, Alexandru Butoi, Tudorel Butoi, Psihologia comportamentului criminal, Editura Enmar. 1999.
N. Mitrofan, T. Butoi, V. Zdrenghea, Psihologie Judiciară, Editura Șansa, București, 1992.
S. Freud - „Eul și sinele în caiete de psihanaliză”,
Preview document
Conținut arhivă zip
- Clinici Juridice - Participantii in cadrul procesului penal.docx