Cuprins
- Comisia Europeană 3
- Noţiune, istoric 3
- 1. Desemnarea, compunerea şi sediul Comisiei Europene 4
- 2.Direcţiile generale şi serviciile Comisiei Europene 6
- 3. Atribuţiile şi funcţionarea Comisiei Europene 7
- 4. Competenţa Comisiei 8
- 5. Organizarea Comisiei Europene 14
- 6. Sarcini 14
- 7. Cadrul legal 15
- 8. Concluzii personale 15
- Bibliografie 17
Extras din proiect
Comisia Europeană
Noţiune, istoric
Comisia europeană este organul executiv al Uniunii Europene, având rolul de a întocmi proiecte de legi şi de a monitoriza aplicarea acestora. Comisia este un organ al Comunităţilor Europene, independent de statele membre, având deci un caracter cu adevărat supranaţional.
Sub denumirea de Înalta Autoritate, Comisia a fost înfiinţată prin Tratatul de la Paris de instituire a CECO, în anul 1951, ca organ executiv al Comunităţii. Cu o poziţie de independenţă faţă de guvernele statelor membre ale Comunităţii, este compusă din 9 membri, din care 8 erau numiţi direct de cele şase state membre şi unul ales chiar de către ea. La acea vreme, atribuţiile se limitau la activităţi consultative în domeniul administrării producţiei de cărbune şi oţel, la definirea obiectivelor comune, acordarea de împrumuturi sau garanţii pentru împrumuturile contractate, chiar intervenţie în materie de preţuri, cote de producţie, programe de fabricaţie, etc. Deciziile erau luate cu majoritate simplă de voturi. În anul 1967, prin Tratatul de fuziune, adoptat la Bruxelles, organele executive ale celor trei comunităţi fuzionează, noua instituţie fiind denumită de aici înainte Comisia Comunităţilor Europene. În procesul de integrare europeană care a urmat cele mai importante comisii au fost Jenkins şi Delors.
• Comisia CEE Hallstein I (1957–1962)
• Comisia CEE Hallstein II (1962–1967)
• Comisia CE Rey (1967–1970)
• Comisia CE Malfatti (1970–1972)
• Comisia CE Mansholt (1972–1973)
• Comisia CE Ortoli (1973–1977)
• Comisia CE Jenkins (1977–1981)
• Comisia CE Thorn (1981–1985)
• Comisia CE Delors I (1985–1989)
• Comisia CE Delors II (1989–1993)
• Comisia CE Delors III (1993–1995)
• Comisia UE Santer (1995–1999)
• Comisia UE Prodi (1999–2004)
• Comisia UE Barroso (din 2004)
Ca executiv al Uniunii Europene, Comisia Europeană este instituţia independent care reprezintă şi apără interesele Uniunii în ansamblu. De aceea, membrii Comisiei se bucură de independenţa ei şi nu pot primi instrucţiuni din partea statelor care i-au desemnat şi nici nu pot exercita vreo altă activitate incompatibilă cu funcţia de comisar european.
Comisia este, practic, “inima” mecanismului instituţional al Uniunii Europene, pentru că ea propune legislaţia, politicile şi programele de acţiune şi pune în aplicare tratatele şi deciziile Parlamentului European şi ale Consiliului Uniunii Europene.
1. Desemnarea, compunerea şi sediul Comisiei Europene
Membrii Comisiei Europene, denumiţi comisari ( într-o manieră informală, nu oficială ), sunt personalităţi ale vieţii politice a statelor membre. Totuşi, aceştia acţionează numai în interesul Uniunii Europene şi nu pot primi instrucţiuni de la guvernele lor naţionale.
Preview document
Conținut arhivă zip
- Comisia Europeana.doc