Comunicare în Studiul Dreptului

Proiect
9.5/10 (2 voturi)
Domeniu: Drept
Conține 1 fișier: doc
Pagini : 60 în total
Cuvinte : 15232
Mărime: 87.39KB (arhivat)
Cost: 8 puncte

Cuprins

CAPITOLUL I INTRODUCERE ÎN COMUNICARE

COMUNICARE. COMUNICARE SOCIALA.COMUNICARE PUBLICA.

I.1 COMUNICARE. DEFINITIE. TIPURI DE COMUNICARE MODELE DE COMUNICARE 2

I.2 COMUNICARE SOCIALA. COMUNICARE PUBLICA 12

CAPITOLUL II DREPTUL COMUNICARII SOCIALE. OBIECT. METODE. NOTIUNE 16

II.1 DREPTUL LA INFORMATIE. DEFINITIE 16

II.2 DREPTUL COMUNICARII SOCIALE DEFINITIE 17

II.3 IZVOARELE DREPTULUI COMUNICARII SOCIALE 19

II.4 CORELATIA DREPTULUI COMUNICARII SOCIALE CU ALTE RAMURI ALE DREPTULUI 21

II.5 DREPTUL COMUNICARII SOCIALE, RAMURA A DREPTULUI PUBLIC 22

CAPITOLUL III PRINCIPIILE DREPTULUI COMUNICARII SOCIALE

III.1 PRINCIPIUL LEGALITĂŢII 30

III.2 PRINCIPIUL EGALITĂŢII ÎN DREPTURI 31

III.3 PRINCIPIUL BUNEI CREDINŢE 32

III.4 PRINCIPIUL ADEVĂRULUI. 32

III.5 PRINCIPIUL CORECTEI INFORMĂRI 34

III.6 PRINCIPIUL LIBERTĂŢII DE EXPRIMARE 36

III.7 PRINCIPIUL RESPECTĂRII LIBERTĂŢII 37

III.8 PREZUMŢIA DE NEVINOVÃŢIE 40

III.9 PRINCIPIUL RESPONSABILITĂŢII ŞI RĂSPUNDERII 41

III.10 PRINCIPIUL IMPARŢIALITĂŢII ŞI OBIECTIVITĂŢII 42

III.11PRINCIPIUL SECRETULUI PROFESIONAL. 45

III.12 PRINCIPIUL UMANISMULUI. 46

III.13 PRINCIPIUL LIBERULUI ACCES LA INFORMAŢII 47

III.14 PRINCIPIUL COMUNICĂRII AUTORIZATE. 53

III.15 PRINCIPIUL LIBERTĂŢII DE GÂNDIRE, OPINIE, CREAŢIE ŞI CREDINŢĂ. 54

III.16 PRINCIPIUL RESPECTĂRII CLAUZEI DE CONŞTIINŢĂ 57

III.17 PRINCIPIUL TRANSPARENŢEI 57

BIBLIOGRAFIE 60

Extras din document

COMUNICAREA IN STUDIUL DREPTULUI

CAPITOLUL I

INTRODUCERE ÎN COMUNICARE

COMUNICARE. COMUNICARE SOCIALA.COMUNICARE PUBLICA.

I.1 COMUNICARE. DEFINITIE. TIPURI DE COMUNICARE.MODELE DE COMUNICARE.

Noţiunea de comunicare în general evocã o legãturã, unitarã, biunivocã sau multiplã între douã sau mai multe entitãţi. Legãtura din cadrul comunicãrii poate avea o infinitate de forme, cum de altfel comunicarea apare între o infinitate de subiecţi.

Communicus înseamnă punerea în comun a unor lucruri indiferent de ce natură care presupune o interacţiune, schimb, transfer, transport, consum, alimentare, etc. Verbul “a comunica” şi substantivul “comunicare” sunt polisemantice, având o pluralitate de semnificaţii şi utilizări diferite. In cadrul diferitelor utilizări ale conceptului de comunicare, nucleul semantic pe care îl regăsim peste tot, este ideea de a reuni ceea ce este separat.

Comunicarea poate fi într-un singur sens, în ambele sensuri sau în mai multe sensuri, totul depinzând la ce sistem de referinţã te raportezi.Comunicarea produce dezechilibru sau echilibru, egalitate sau inegalitate, progress sau regres, creaţii sau distrugerea acestora, materie şi antimaterie, culturã sau inculturã, energie sau lipsã de energie, informaţie sau lipsã de informaţie. În viaţã, naturã, economie, gãsim peste tot forme ale comunicãrii de existenţa cãrora suntem mai mult sau mai puţin conştienţi. Existã o comunicare de la nivelul infinitului mic la nivelul infinitului mare, într-o infinitate de direcţii. Comunicarea poate fi directă sau indirectă, mijlocită sau nemijlocită.

Fiecare formã relativã de comunicare, are subiecţii ei, legile ei, spaţiul şi timpul precum şi alte dimensiuni cunoscute sau necunoscute ale acesteia. Ca de exemplu, comunicarea comercială este reglementată atât de codul comercial, codul civil, iar când se realizează electronic este reglementată de Legea privind comerţul electronic nr. 365/2002. Fiecãrui sistem îi corespunde un anumit tip de comunicare. Într-un fel comunicã regnul vegetal cu natura, regnul uman cu natura, omul cu animalul, etc. şi altfel toate între ele. Comunicarea în general presupune o infinitate de mijloace de comunicare, în planuri temporale sau atemporale.

În lucrarea "Societatea cuceritã de comunicare" Bernard Miège vorbeşte de mai multe forme ale comunicãrii cum ar fi: comunicarea politicã,comunicarea publicã, comunicarea localã, comunicarea ştiinţificã, etc.

Una dintre formele comunicãrii o constituie comunicarea socialã. Prin comunicare socialã6 se înţelege, la modul general, procesul de transmitere de informaţii între oameni. Comunicarea stă la baza organizării sociale, coagulând şi controlând raporturile “orizontale” dintre oameni, dar angajează totodată şi aspiraţiile lor “verticale”, într-o mişcare ascensională către planurile superioare ale realităţii. Informaţia în mediul social are valoare şi semăsoară în câmpul cunoaşterii, pe când comunicarea în cel al acţiunii şi al organizării. Informaţia pentru subiect constituie noul în câmpul cunoaşterii.Cunoaşterea se realizează prin descoperire, transmitere, aflare, comunicare a informaţiei.

Omul este o fiinţã biopsihosocialã, înzestratã cu acel element care o detaşeazã de restul fiinţelor şi anume raţiunea. Omul este conştient de existenţa sa ca fiinţã în societate şi naturã, de interdependenţa sa, şi face judecãţi de valoare legate de aceasta. Deci, omul în afara raţiunii mai are ca trãsãturãfundamentalã, definitorie, calitatea de a fi fericit şi îşi împlineşte menirea numai ca fiinţã socialã. Prezenţa şi comunicarea cu semenii sãi îl ajutã pe om sã îşi dezvolte capacitatea de înţelegere, de raţiune, de acţiune, de perfecţionare, începând din copilãrie şi pânã la maturitate, asigurându-i posibilitatea de a-şi împlini aspiraţiile şi de a simţi bucuria acestei împliniri. Relaţia om-ştiinţã, om-naturã nu existã şi nu se dezvoltã fãrã douã elemente esenţiale, respectiv: informaţia şi comunicarea. Astfel întâmplãri sau experienţe pregãtite prin care copiii au fost lãsaţi singuri, mult timp în zone izolate, la vârste mici, când în mod normal un copil primeşte informaţiile educaţionale (chiar dacã li s-au oferit toate condiţiile de hranã şi îmbrãcãminte) au demonstrat cã respectivii copii, au rãmas în stadiul de semisãlbatici, cu o foarte redusã capacitate de comunicare socialã (în dublu sens transmitere şi recepţie). Pe de altã parte copilul cu handicap supus unui proces în cadrul unui mediu social, familial şi colectiv de specialitate, prin socializare a fãcut progrese deosebite în formarea sa ca fiinţã socialã capabilã sã comunice în ambele sensuri.

Comunicarea umanã este complexã, multiplã şi se desfãşoarã pe mai multe planuri în timp şi spaţiu, contribuind la formarea, dezvoltarea sau chiar distrugerea omului. Prin comunicare se satisfac o serie de necesităţi individuale sau sociale, cum de altfel se pot cauza prejudicii morale, materiale,etc. Comunicarea umanã se poate realiza fizic, psihic, bioenergetic, spiritual,etc., în mod conştient sau inconştient. Ca sferã, sintagma comunicare umanã include şi comunicarea socialã, cu care nu se confundã.

Modele de comunicare.

Orice act de comunicare presupune prezenţa obligatorie a câtorva comportamente: un emiţător, care transmite un mesaj către un receptor, prin intermediul unui cod şi cu ajutorul unui canal de comunicare. Toate aceste elemente apar în orice reprezentare schematică a comunicării, de tipul modelului. De-a lungul timpului s-au impus diferite modele ale comunicării, care analizează şi explică din diverse unghiuri acest proces.

Preview document

Comunicare în Studiul Dreptului - Pagina 1
Comunicare în Studiul Dreptului - Pagina 2
Comunicare în Studiul Dreptului - Pagina 3
Comunicare în Studiul Dreptului - Pagina 4
Comunicare în Studiul Dreptului - Pagina 5
Comunicare în Studiul Dreptului - Pagina 6
Comunicare în Studiul Dreptului - Pagina 7
Comunicare în Studiul Dreptului - Pagina 8
Comunicare în Studiul Dreptului - Pagina 9
Comunicare în Studiul Dreptului - Pagina 10
Comunicare în Studiul Dreptului - Pagina 11
Comunicare în Studiul Dreptului - Pagina 12
Comunicare în Studiul Dreptului - Pagina 13
Comunicare în Studiul Dreptului - Pagina 14
Comunicare în Studiul Dreptului - Pagina 15
Comunicare în Studiul Dreptului - Pagina 16
Comunicare în Studiul Dreptului - Pagina 17
Comunicare în Studiul Dreptului - Pagina 18
Comunicare în Studiul Dreptului - Pagina 19
Comunicare în Studiul Dreptului - Pagina 20
Comunicare în Studiul Dreptului - Pagina 21
Comunicare în Studiul Dreptului - Pagina 22
Comunicare în Studiul Dreptului - Pagina 23
Comunicare în Studiul Dreptului - Pagina 24
Comunicare în Studiul Dreptului - Pagina 25
Comunicare în Studiul Dreptului - Pagina 26
Comunicare în Studiul Dreptului - Pagina 27
Comunicare în Studiul Dreptului - Pagina 28
Comunicare în Studiul Dreptului - Pagina 29
Comunicare în Studiul Dreptului - Pagina 30
Comunicare în Studiul Dreptului - Pagina 31
Comunicare în Studiul Dreptului - Pagina 32
Comunicare în Studiul Dreptului - Pagina 33
Comunicare în Studiul Dreptului - Pagina 34
Comunicare în Studiul Dreptului - Pagina 35
Comunicare în Studiul Dreptului - Pagina 36
Comunicare în Studiul Dreptului - Pagina 37
Comunicare în Studiul Dreptului - Pagina 38
Comunicare în Studiul Dreptului - Pagina 39
Comunicare în Studiul Dreptului - Pagina 40
Comunicare în Studiul Dreptului - Pagina 41
Comunicare în Studiul Dreptului - Pagina 42
Comunicare în Studiul Dreptului - Pagina 43
Comunicare în Studiul Dreptului - Pagina 44
Comunicare în Studiul Dreptului - Pagina 45
Comunicare în Studiul Dreptului - Pagina 46
Comunicare în Studiul Dreptului - Pagina 47
Comunicare în Studiul Dreptului - Pagina 48
Comunicare în Studiul Dreptului - Pagina 49
Comunicare în Studiul Dreptului - Pagina 50
Comunicare în Studiul Dreptului - Pagina 51
Comunicare în Studiul Dreptului - Pagina 52
Comunicare în Studiul Dreptului - Pagina 53
Comunicare în Studiul Dreptului - Pagina 54
Comunicare în Studiul Dreptului - Pagina 55
Comunicare în Studiul Dreptului - Pagina 56
Comunicare în Studiul Dreptului - Pagina 57
Comunicare în Studiul Dreptului - Pagina 58
Comunicare în Studiul Dreptului - Pagina 59
Comunicare în Studiul Dreptului - Pagina 60

Conținut arhivă zip

  • Comunicare in Studiul Dreptului.doc

Alții au mai descărcat și

Guvernul României și atribuțiile sale

Guvernul şi atribuţiile sale 1. Introducere 1.1. Istoricul reglementării instituţiei Regulamentele Organice nu au reprezentat prima consti¬tuţie...

Guvernul României

REZUMAT Cuvinte cheie: Guvern, Hotărâre de Guvern, Ordonanţă de Guvern, ministru, ministere, vot de încredere, aparatul de lucru al Guvernului....

Rolul și locul dreptului european în sistemul de drept al statelor membre. cazul României

Capitolul I. Dreptul european în raport cu dreptul statelor membre Noţiunea dreptului european implică cunoaşterea determinărilor, evoluţiilor...

Convenția de Arbitraj

2. Conditiile de fond Conditiile de fond sunt cele obisnuite oricarei conventii: consimtamânt, capacitate, obiect, cauza (art.948. C. civ. )....

Creditul ipotecar pentru investitii imobiliare

Creditul Reprezinta operatiunea prin care se iau in stapanire imediata resurse (de regula, sub forma de capital) in schimbul unei promisiuni de...

Te-ar putea interesa și

Strategii de promovare - Studiu de caz SC Romaqua Group SA Borsec

INTRODUCERE Astăzi, când suntem martorii unor transformări extraordinare care au loc în societatea românească, este important pentru dezvoltarea...

Comunicarea Managerială

Capitolul I Ce este comunicarea managerială 1.1 Ce este comunicarea și ce importanță are în management Comunicarea este prezentă in tot ce facem...

Analiza climatului de comunicare

INTRODUCERE Comunicare reprezintă înștiințare, știre, veste, raport, relație, legătură. Cam acestea ar fi sinonimele care ne sunt oferite de către...

Strategia de comunicare în administrația publică - Vaslui

Capitolul 1. Organizarea si functionarea Consiliului Judetean Vaslui 1.1.Organigrama Consiliului Judetean Vaslui 1.2. Scurt istoric, locul...

Influența mass-media asupra tinerilor

1.TEMA CERCETĂRII Această cercetare îşi propune să studieze influenta pe care o au mijloacele mass-media asupra modului de a gandi, de a...

Reamenajarea taberei școlare Sărata Monteoru

1.OBIECTIVELE PROIECTULUI 1.1 Introducere Sărata Monteoru este situată la 20 km de Buzău la o altitudine de 86m, staţiunea se bucură de un...

Raport Practica Topaz SA

Caracteristica de bază a organizaţiei Î.M. uzina „Topaz" S.A. este o persoană juridică, cu potenţial înalt de dezvoltare la care se adaugă o...

Manipularea Comunicării prin Imagini

Trăim într-o civilizaţie a imaginii vizuale, care, în mare măsură, înlocuieşte comunicarea verbală. În ultimele decenii mai ales, comunicarea...

Ai nevoie de altceva?