Concubinaj, Logodnă, Căsătorie Elemente Comune și Elemente Diferențiale

Domeniu: Drept

Conține 1 fișier: doc

Pagini : 48 în total

Cuvinte : 13777

Mărime: 50.54KB (arhivat)

Publicat de: Axinte Cornea

Puncte necesare: 10

Profesor îndrumător / Prezentat Profesorului: Dan Lupaşcu

UNIVERSITATEA „NICOLAE TITULESCU” BUCUREŞTI FACULTATEA DE ADMINISTRAŢIE PUBLICĂ

Descarcă acum

Cuprins Extras Bibliografie Preview

Cuprins

I. Concubinajul (uniunea liberă)
II. Logodna
III. Căsătoria
III.1. Noţiunea de căsătorie
III.2. Condiţiile încheierii căsătoriei
III.3. Înregistrarea căsătoriei
III.4. Efectele căsătoriei
III.4.A. Efectele căsătoriei cu privire la relaţiile personale dintre soţi
III.4.B.Efectele căsătoriei cu privire la relaţiile patrimoniale dintre soţi
III.5.Nulitatea căsătoriei
III.5.A Cazuri de nulitate absolută
III.5.B Cazuri de nulitate relativă
III.5.C Regimul juridic
III.5.D Efectele nulităţii
III.6. Încetarea căsătoriei
III.7. Desfacerea căsătoriei
III.7.A Divorţul standard
III.7.B Pocedura simplificată de divorţ
III.7.C Părerea avocatului
IV . Studiu de caz - Concubinaj sau căsătorie ?
IV.I. Păreri cu privire la concubinaj, căsătorie, logodnă
IV.A. Căsătoriile au scazut dramatic
IV.B. De ce nu se mai căsătoresc tinerii ?
IV.C. Cât durează uniunea consensuală ?
IV.D. Cum văd barbaţii uniunea consensuală ?
IV.E. Statutul femeii
IV.F. Similitudini sau căsătoria de probă ?
IV.G. Avantajele uniunii consensuale
IV.H. Dezavantajele uniunii consensuale
IV.I. O soluţie pentru momentul actual
IV.J. Cum e la alţii ?
IV.K. Lunile preferate ale nunţii
IV. L. În uniunea consensuală partenerii au drepturi specifice soţilor
IV. M. Sfatul psihologului
IV. N. Căsătoria : avantaje, dezavantaje
IV. O. Concubinajul : avantaje, dezavantaje
IV.2. Căsătoria în legislaţia altor ţări
IV. 2 1. Sistemul juridic american
IV. 2. 2. Sistemul juridic italian

Extras din proiect

CONCUBINAJ, LOGODNĂ, CĂSĂTORIE

ELEMENTE COMUNE ŞI ELEMENTE DIFERENŢIALE

I. Concubinajul (uniunea liberă)

Deşi cele mai multe cupluri aleg ca formă de convieţuire socială, concubinajul, multe dintre aceste cupluri nu sunt conştiente de implicaţiile în timp ale traiului în comun într-o formă pe care statul şi legea nu o apară din punct de vedere legal.

Potrivit Codului Familiei, în România statul ocroteşte căsătoria şi familia, apără interesele mamei şi copilului, şi recunoaşte căsătoria încheiată în faţa ofiţerului de stare civilă. Legislaţia din România nu recunoaşte concubinajul ca formă de convieţuire, neexistând un semn de egalitate între concubinaj şi căsătoria încheiată legal, dar nici nu îl interzice. Concubinajului nu i se pot aplica dispoziţii referitoare la căsătorie indiferent de durata sa.

În România s-a iniţiat un proiect de lege de către Preşedintele Comisiei pentru drepturile omului din Camera Deputaţilor, care este şi lider al Partidei Romilor (mandatul 2000-2004), privind recunoaşterea concubinajului ca formă de convieţuire. Potrivit unor studii, după revoluţie, a crescut foarte mult numărul persoanelor care trăiesc în concubinaj. Astfel, în 1993, 15% dintre copii proveneau din cupluri necăsătorite, iar în 2001 ponderea acestora ajunsese la 26%. În ceea ce priveşte căsătoriile, numărul acestora a scăzut de la 193.000 în 1990 la numai 136.000 în 2000. Sociologii spun că cea mai importantă cauză a concubinajului este sărăcia şi lipsa de perspective economice din ultimii ani.

Majoritatea statelor europene au legiferat concubinajul mai ales din cauza numărului mare de copii născuţi din cupluri necăsătorite. Pe locul întâi se află Islanda cu 65% dintre copii proveniţi din relaţii de concubinaj, urmată de Danemarca şi Suedia cu 55%, în timp ce în Marea Britanie proporţia este de 40%.

Aplicarea prin analogie a dispoziţiilor legislaţiei familiei privitoare la raporturile dintre soţi, la relaţiile dintre concubini nu este admisibilă din punct de vedere legal la noi în ţară. Astfel, prezumţia de comunitate instituită de art. 30 Codul Familiei ("bunurile dobândite în timpul căsătoriei, de oricare dintre soţi, sunt, de la data dobândirii lor, bunuri comune ale soţilor") în favoarea soţilor nu funcţionează şi în cazul concubinilor, bunurile dobândite în timpul concubinajului devenind proprietatea fiecăruia dintre concubini potrivit contribuţiei aduse la achiziţionarea lor. Bunurile acumulate de aceştia devin proprietate comună pe cote-parţi pentru fiecare, în funcţie de gradul de contribuţie la achiziţionarea lor indiferent pe numele căruia dintre ei s-a facut actul de cumpărare.

Aşadar, în cazul unei eventuale despărţiri, va trebui ca persoana interesată să dovedească, cu acte şi martori, tot ceea ce pretinde. De asemenea, concubinajul nu oferă celor doi soţi o serie de drepturi şi obligaşii precum obligaţia de fidelitate, sprijin reciproc precum şi dreptul de a purta un nume.

Copiii născuţi în timpul concubinajului sunt egali în drepturi cu, copiii născuţi în timpul căsătoriei. În această privinţă, legea prevede asimilarea copilului din afara căsătoriei cu cel din căsătorie (art. 48/pct. 3 din Constituţie şi art. 63 din Codul familiei). Copilul din afara căsătoriei a carei filiaţie a fost stabilită prin recunoaştere sau prin hotărâre judecătorească are aceeaşi situaţie legală ca şi copilul din căsătorie, bucurându-se de aceleaşi drepturi legale ca un copil din căsătorie.

II. Logodna

Logodna este un eveniment la fel de important ca şi cununia religioasă. Exprimă acelaşi legământ, sentimente, emoţii şi se oficiază tot într-un lăcaş sfânt. Este un lucru frumos, normal, premergător unirii defintive, " până când moartea ne va despărţi!"

În Codul Calimach, logodna era obligatorie, ea trebuia sa fie urmată, în termen, de la 2 ani până la 4 ani, de căsătorie.

În cazuri determinate era admisă desfacerea logodnei, logodna era astfel o stare juridică premergătoare căsătoriei.

În legislaţia română actuală, logodna nu produce efecte juridice, nefiind o cerinţă legală la căsătorie. Mai mult, orice promisiune de căsătorie este considerată nulă dacă tinde să îngrădească libertatea persoanelor de a se căsătorii.

Nefiind un contract, logodnei nu îi sunt aplicate condiţiile prevăzute de lege pentru acesta. Drept urmare nu este nevoie ca logodnicii să fie capabili.