Condiția Juridică a Sclavului în Dreptul Roman

Proiect
8/10 (1 vot)
Domeniu: Drept
Conține 5 fișiere: doc
Pagini : 20 în total
Cuvinte : 6873
Mărime: 42.81KB (arhivat)
Cost: 8 puncte
Profesor îndrumător / Prezentat Profesorului: Asist. Univ. Drd. Luiza-Cristina Gavrilescu
Universitatea ’’Alexandru Ioan Cuza’’ Facultatea de Drept

Cuprins

1. Sclavia. Consideraţii generale 5

2. Definiţia libertăţii şi a sclaviei 5

3. Izvoarele sclaviei 6

3.1. Naşterea 6

3.2. Războiul 6

3.3. Fapte pedepsite cu pierderea libertăţii 8

4. Statutul sclavilor 9

4.1. Condiţia juridică a sclavilor 9

4.1.1. Puterea stăpânului asupra sclavului 9

4.1.2. Familia sclavului 10

4.2. Condiţia de fapt a sclavilor 11

4.2.1. Actele juridice ale sclavului încheiate ex persona domini 11

4.2.2. Actele juridice ale sclavului încheiate în nume propriu 13

5. Măsuri pentru ocrotirea sclavilor 15

6. Eliberarea din sclavie (manumissio) 17

5.1. Modurile formaliste 17

5.2. Modurile neformaliste 18

7. Poziţia juridică a dezrobiţilor 19

Bibliografie 21

Extras din document

1. Sclavia. Consideraţii generale

Sclavia a reprezentat o instituţie importantă a dreptului roman, având în vedere că statul roman a fost un stat sclavagist. Cunoaşterea situaţiei sociale şi juridice a sclavilor prezintă o importanţă deosebită pentru înţelegerea fizionomiei societăţii romane şi a edificiului său economic.

În primele secole după fondarea Romei (753 î. Hr.) sclavia avea un caracter patriarhal, sclavii fiind puţin numeroşi şi trăind în sânul familiei romane ca membri inferiori ai acesteia. Religia casnică nu permitea să se admită în familie un străin. Trebuia deci, ca printr-un mijloc oarecare, servitorul să devină un membru şi o parte integrantă a acestei familii. Se ajunge la aceasta printr-un fel de iniţiere a noului venit la cultul casnic. Îl apropiau de cămin, îl puneau în prezenţa divinităţii casnice, îi turnau apă sfinţită pe cap şi împărtăşea cu familia câteva prăjituri şi fructe.

Începând din secolul al II-lea î. Hr. (după victoria asupra Cartaginei), sclavii au devenit foarte numeroşi, ei provenind din rândul unor popoare mult diferite faţă de romani. În epoca clasică a dreptului roman, cele mai importante sfere ale producţiei materiale erau întemeiate pe munca sclavilor. Ei erau folosiţi la cele mai istovitoare munci şi erau obligaţi să ducă o viaţă asemănătoare cu cea a animalelor de povară.

2. Definiţia libertăţii şi a sclaviei

Digestele lui Iustinian ne înfăţişează concepţia vremii, pusă sub autoritatea lui Florentinus, asupra libertăţii şi a sclaviei.

Libertatea, spune jurisconsultul, este o facultate naturală recunoscută unei persoane, de a face ce doreşte, cu limitele impuse de lege sau de forţă. (“Libertas est naturalis facultas eius quod cuique facere libet nisi si quid vi aut iure prohibetur”).

La polul opus, sclavia este o instituţie a dreptului ginţilor, în baza căreia cineva este supus unei puteri străine contra naturii. (“Servitus est constitutio iuris gentium qua quis dominio alieno contra naturam subicitur”)

În materia dreptului persoanelor, principala distincţie opera în funcţie de statutul lor juridic, în sensul că locuitorii Romei puteau fi ori liberi, ori sclavi.

Oamenii liberi se împărţeau în ingenui şi liberti. Ingenui erau cei care s-au născut liberi, în timp ce liberţii erau cei care fuseseră eliberaţi dintr-o sclavie legală. La rândul lor, liberţii se încadrau în trei categorii: unii cetăţeni romani, altii latini şi cei care erau în rândul dediticiilor.

Sclavii (servi) au primit această denumire, deoarece comandanţii ordonau ca cei capturaţi în urma unui război să fie vânduţi, în loc să fie omorâţi, şi astfel aceştia rămâneau în viaţă (servare). Ei mai erau numiţi şi mancipia, pentru că erau luaţi cu forţa (manu) de la duşmani.

3. Izvoarele sclaviei

Regulile din această materie erau în general comune tuturor popoarelor din bazinul Mării Mediterane, ca reguli de ius gentium- drept al ginţilor. Modurile stabilite de ordinea juridică pentru ca cineva să devină sclav erau naşterea, războiul şi faptele pedepsite cu pierderea libertăţii.

3.1. Naşterea

Condiţia de sclav era ereditară. Sclavul, neavând drepturi, nu putea să îşi întemeieze o familie. Prin urmare, copilul nu era asociat din punct de vedere juridic tatălui său. Copilul născut de o mamă sclavă este sclav, dacă aceasta era sclavă în momentul naşterii, indiferent dacă tatăl este om liber sau nu, deoarece nu putea să existe un matrimonium iustum cu o sclavă. Dacă însă mama s-a bucurat un singur moment, în timpul gestaţiei, de libertate, copilul se năştea liber.

3.2. Războiul

Ca la mai toate popoarele antice, la romani, după ce uneltele de lucru s-au perfecţionat îndeajuns pentru a asigura dezvoltarea înfloritoare a agriculturii şi a meşteşugurilor, prizonierii de război nu au mai fost ucişi, ci au fost obligaţi de învingători să muncească pentru ei în calitate de sclavi.

De altfel, în epoca foarte veche, orice străin venit la Roma, cădea în sclavie. Cu timpul, acest principiu a fost atenuat, în sensul că străinii puteau veni la Roma fără a cădea în sclavie, cu condiţia să se pună sub protecţia unor cetăţeni.

Din epoca prestatală şi până spre jumătatea epocii clasice, când politica de expansiune a Romei a încetat prin renumita pax romana instituită de Octavianus, războiul a constituit principalul mijloc de procurare a sclavilor, aceştia intrând, într-o primă etapă, în proprietatea statului ca servi publicus, iar în a doua fiind vânduţi particularilor.

Cum în captivitate putea cădea şi cetăţeanul roman, jurisprudenţa romană a creat două norme derogatorii, bazate pe ficţiuni, privitoare la situaţia juridică a cetăţeanului ajuns prizonier: ius postliminii şi fictio legis Corneliae.

Preview document

Condiția Juridică a Sclavului în Dreptul Roman - Pagina 1
Condiția Juridică a Sclavului în Dreptul Roman - Pagina 2
Condiția Juridică a Sclavului în Dreptul Roman - Pagina 3
Condiția Juridică a Sclavului în Dreptul Roman - Pagina 4
Condiția Juridică a Sclavului în Dreptul Roman - Pagina 5
Condiția Juridică a Sclavului în Dreptul Roman - Pagina 6
Condiția Juridică a Sclavului în Dreptul Roman - Pagina 7
Condiția Juridică a Sclavului în Dreptul Roman - Pagina 8
Condiția Juridică a Sclavului în Dreptul Roman - Pagina 9
Condiția Juridică a Sclavului în Dreptul Roman - Pagina 10
Condiția Juridică a Sclavului în Dreptul Roman - Pagina 11
Condiția Juridică a Sclavului în Dreptul Roman - Pagina 12
Condiția Juridică a Sclavului în Dreptul Roman - Pagina 13
Condiția Juridică a Sclavului în Dreptul Roman - Pagina 14
Condiția Juridică a Sclavului în Dreptul Roman - Pagina 15
Condiția Juridică a Sclavului în Dreptul Roman - Pagina 16
Condiția Juridică a Sclavului în Dreptul Roman - Pagina 17
Condiția Juridică a Sclavului în Dreptul Roman - Pagina 18
Condiția Juridică a Sclavului în Dreptul Roman - Pagina 19
Condiția Juridică a Sclavului în Dreptul Roman - Pagina 20

Conținut arhivă zip

  • Bibliografie Drept Roman.doc
  • citat.doc
  • coperta referat.doc
  • Cuprins.doc
  • Referat definitiv.doc

Alții au mai descărcat și

Divorțul

Introducere Noţiunea de desfacere a căsătoriei. Reglementare Desfacerea căsătoriei, divorţul, fie că este pronunţat la iniţiativa unuia dintre...

Spețe drept român

SPEŢA 1 Negustorul grec Palamas, peregrin obişnuit, soseşte în anul 10 îHr. La Roma pentru a comercializa vinuri. În noaptea sosirii sale,...

Răspunderea Delictuală în Dreptul Roman

Motto: "...Hic murus aenus esto: Nil conscire sibi, nulla pallescere culpa..." Horatius, Epistulae In sens general, delictele-delictum,...

Oameni care au Marcat Istoria Dreptului

Marcus Aurelius Severus Alexandrus (1 octombrie 208 - 18 martie 235), cunoscut drept Alexandru Sever, împărat roman din 222 până în 235. Este...

Condiția Juridică a Sclavului

Capitolul 1 Definiţia sclaviei şi a libertăţii. Generalităţi Sclavia constituie o instituţie importantă a dreptului roman. Pentru înţelegerea...

Legea celor XII Table

Dreptul roman este ansamblul de norme de conduita , care exprima vointa clasei dominante , instituite si sanctionate de catre stat. Dreptul roman...

Convenția de Arbitraj

2. Conditiile de fond Conditiile de fond sunt cele obisnuite oricarei conventii: consimtamânt, capacitate, obiect, cauza (art.948. C. civ. )....

Contestația în anulare

Contestație în anulare Contestatia in anulare este o cale extraordinara de atac de retractare prin intermediul careia partile sau procurorul pot...

Te-ar putea interesa și

Ius Personarum

INTRODUCERE În dreptul contemporan persoanele reprezintã subiectele raporturilor juridice. Ca subiecte de drept, oamenii participã la raporturile...

Instituția Căsătoriei în Dreptul Roman

CAPITOLUL 1.NOŢIUNI INTRODUCTIVE 1.1Status familiae. Scurt istoric asupra familiei romane. În dreptul roman, posibilitatea de a participa la...

Importanța Dreptului Privat Roman

1. OBIECTUL DREPTULUI PRIVAT ROMAN „Dreptul roman cuprinde totalitatea normelor juridice instituite sau sanctionate de statul roman si este un...

Sclavii Dezrobiti si Oamenii Liberi

In sens juridic, persoana inseamna in mod invariabil, subiectul de drept, adica cel care este inzestrat cu aptitudinea de a avea drepturi si de...

Sclavii în dreptul roman

În dreptul privat roman, noţiunea de persoană în sens larg şi obişnuit desemnează omul privit ca o unitate indisolubilă în totalitatea structurii...

Drept Roman

Obiectivele fundamentale ale cursului sunt: - cunoasterea de catre studentii anului I a modului de aparitie si evolutie a dreptului si stiintei...

Drept Roman

NOŢIUNI INTRODUCTIVE I. Caracterizare generală a dreptului roman 1. Definiţia dreptului roman Dreptul, în sensul general şi totodată tehnic al...

Evoluția căsătoriei și a familiei în istoria dreptului românesc - analiza comparată pe epoci

Instituţia căsătoriei şi a familiei îţi au originile în cele mai vechi timpuri, dovezi privitoare la existenţa acestora au supravieţuit încă din...

Ai nevoie de altceva?