Confiscarea Speciala

Imagine preview
(7/10 din 2 voturi)

Acest proiect trateaza Confiscarea Speciala.
Mai jos poate fi vizualizat cuprinsul si un extras din document (aprox. 2 pagini).

Arhiva contine 4 fisiere doc de 54 de pagini (in total).

Profesor indrumator / Prezentat Profesorului: Constantin Butiuc

Iti recomandam sa te uiti bine pe extras, cuprins si pe imaginile oferite iar daca este ceea ce-ti trebuie pentru documentarea ta, il poti descarca. Ai nevoie de doar 6 puncte.

Domeniu: Drept

Cuprins

CAP. I. ASPECTE GENERALE PRIVIND MĂSURILE DE SIGURANŢĂ 1.
1.1. NOŢIUNEA ŞI NATURA JURIDICĂ A MĂSURILOR DE SIGURANŢĂ. 1.
1.1.1. Noţiunea măsurilor de siguranţă 1.
1.1.2. Natura juridică a măsurilor de siguranţă 2.
1.1.3. Scopul măsurilor de siguranţă 3.
1.2. FELURILE MĂSURILOR DE SIGURANŢĂ 3.
1.3 CLASIFICAREA MĂSURILOR DE SIGURANŢĂ 4.
1.4. PRINCIPIILE DE APLICARE ŞI EXECUTARE A MĂSURILOR DE
SIGURANŢĂ. 5.
1.4.1. Principiul legalităţii 5.
1.4.2. Principiul umanismului 5.
1.4.3. Principiul caracterului postdelictual al măsurilor de siguranţă 6.
1.4.4. Starea de pericol - temei al măsurilor de siguranţă 7.
1.4.5. Caracterul eminamente preventiv al măsurilor de siguranţă 7.
1.4.6. Măsurile de siguranţă - sancţiuni care se iau pe durată nedeterminată,
imprescriptibile, dar revocabile 8.
CAP. II. ANALIZA CONFISCĂRII SPECIALE 9.
2.1. NOŢIUNE 9.
2.2 NATURA JURIDICĂ 10.
2.3.REGLEMENTAREA CONFISCĂRII SPECIALE ÎN UNELE LEGISLAŢII
EUROPENE 10.
2.4. CONDIŢIILE GENERALE ALE CONFISCĂRII SPECIALE 11.
2.4.1. Existenţa unei stări de pericol 12.
2.4.2. Săvârşirea unei fapte prevăzute de legea penală, sau după caz a unei
infracţiuni 14.
2.4.3. Lucrurile să facă parte din cele limitativ enumerate de lege 15.
2.5. OBIECTUL CONFISCĂRII SPECIALE. 15.
2.5.1. Lucrurile produse prin fapta prevăzută de legea penală
(art. 118, lit. a C. pen) 16.
2.5.2. Lucrurile care au servit sau au fost destinate să servească la săvârşirea
infracţiunii, dacă sunt ale infractorului (art. 118 lit. b) 18.
2.5.3. Lucrurile care au fost date pentru a determina săvârşirea unei infracţiuni
sau pentru a-l răsplăti pe infractor (art. 118 lit. c). 31.
2.5.4. Lucrurile dobândite în mod vădit prin săvârşirea infracţiunii
(art. 118 lit. d) 37.
2.5.5 Lucrurile deţinute în contra dispoziţiilor legale 39.
CAP. III. SITUAŢII DEOSEBITE PRIVIND CONFISCAREA SPECIALĂ 43.
3.1. CONFISCAREA PRIN OBLIGAREA LA PLATA ECHIVALENTULUI
LUCRURILOR PREVĂZUTE DE ART. 118 COD PENAL 43
3.2. CONFISCAREA SPECIALĂ PREVĂZUTĂ DE NORMELE PĂRŢII SPECIALE
A CODULUI PENAL ŞI DE DISPOZIŢIILE CUPRINSE ÎN LEGI SPECIALE 44.
3.2.1. Confiscarea specială prevăzută de normele Părţii Speciale a
Codului penal 44.
3.2.2. Confiscarea specială în temeiul unor dispoziţii cuprinse în legi
speciale 46.
3.3. CONFISCAREA SPECIALĂ ŞI SECURITATEA CIRCUITULUI CIVIL 47.
3.3.1 Drepturilor coproprietarilor asupra bunurilor susceptibile de
confiscare 47.
3.3.2. Efectele confiscării speciale asupra drepturilor terţilor dobânditori 48.
3.3.3. Efectele confiscării faţă de succesorii infractorului 49.

Extras din document

CAP. I.

ASPECTE GENERALE PRIVIND MĂSURILE DE SIGURANŢĂ

1.1. NOŢIUNEA ŞI NATURA JURIDICĂ A MĂSURILOR DE SIGURANŢĂ.

1.1.1. Noţiunea măsurilor de siguranţă.

Săvârşirea faptelor prevăzute de legea penală este combătută cu ajutorul sancţiunilor, însă săvârşirea acestora poate releva şi anumite stări de pericol datorită cărora acestea s-au săvârşit şi care pot determina comiterea altor asemenea fapte, comitere ce ar trebui prevenită.

Prevenirea manifestărilor unor astfel de stări periculoase nu se poate realiza prin pedepse şi măsuri educative, nefiind întotdeauna vorba de infracţiuni. Săvârşirea faptelor prevăzute de legea penală, datorită existenţei unor stări de pericol, se evită prin aplicarea măsurilor de siguranţă.

Măsurile de siguranţă sunt sancţiuni de drept penal constând în mijloace de constrângere cu caracter pur preventiv luate în vederea înlăturării unei stări de pericol şi preîntâmpinării săvârşirii faptelor prevăzute de legea penală, faţă de persoanele care au comis astfel de fapte în prezenţa unei asemenea stări

În acest sens noţiunea de măsuri de siguranţă a fost folosită pentru prima dată de penalistul elveţian, Carol Stoos, fiind impusă prin lucrările Uniunii Internaţionale de Drept Penal şi preluată în codurile penale ale mai multor ţări europene.

În legislaţia noastră, termenul a fost preluat pe filieră italiană. Codul penal din 1937 reglementează pentru prima dată măsurile de siguranţă ca sancţiuni de drept penal distincte de pedepse, fiind inspirat în mare parte de Codul penal italian din 1930.

Necesitatea luării măsurilor de siguranţă este relevată de faptul că cercetările efectuate asupra personalităţii delincventului au dus la concluzia că faţă de anumiţi delincvenţi reacţia socială sub forma pedepselor nu este în măsură să le oprească înclinaţiile infracţionale Examenul psihic şi antecedentele penale ale unor delincvenţi au permis să se constate o periculozitate sporită a acestora, considerându-se că sunt o permanentă stare de pericol pentru societate şi observându-se la aceştia insensibilitate la mijloacele represive.

Pornind de la modul cum erau reglementate măsurile de siguranţă în proiectul Codului penal român I. Tanoviceanu le definea ca fiind „forme ale reacţiei sociale constând în privarea de libertate sau purtând asupra patrimoniului, luate în virtutea legii de autorităţile judiciare împotriva delincvenţilor socialmente periculoşi, indiferent de orice chestiune de responsabilitate morală“.

1.1.2. Natura juridică a măsurilor de siguranţă.

În teoria dreptului penal au fost formulate opinii diferite cu privire la natura juridică a măsurilor de siguranţă.

Într-o primă opinie s-a susţinut că măsurile de siguranţă sunt măsuri de apărare socială şi că există identitate între măsurile de siguranţă şi pedepse. Ambele erau considerate măsuri de apărare socială cu diferenţa că pedepsele pot fi aplicate doar infractorilor capabili în vreme ce măsurile de siguranţă pot fi aplicate atât capabililor cât şi incapabililor.

Această concepţie a fost îmbrăţişată de E. Ferri, M. Altavilla, E. Florian etc. E. Ferri considera că statul organizează apărarea socială contra criminalităţii prin măsuri de prevenire şi măsuri de represiune aplicabile fie antedelictum, fie postdelictum.

În a doua opinie s-a susţinut că măsurile de siguranţă sunt măsuri administrative.

Reprezentanţii acestei orientări (A. Rocco, Manzini, I. Rădulescu)contestau caracterul de sancţiune de drept penal al măsurilor de siguranţă, întrucât acestea îşi găsesc raţiunea în starea de pericol social a făptuitorului şi nu sunt individualizate în raport cu pericolul social al faptei şi vinovăţia făptuitorului. De aceea se considera că locul lor este în domeniul dreptului administrativ.

În doctrina italiană această opinie are şi un suport legislativ, deoarece măsurile de siguranţă sunt reglementate în Codul penal italian din 1930 în titlul denumit „Măsuri administrative de siguranţă“.

În realitate măsura de siguranţă nu are ca temei numai starea de pericol a făptuitorului ci şi săvârşirea unei fapte prevăzute de legea penală fapt care le conferă locul între sancţiunile de drept penal.

În a treia opinie s-a susţinut că măsurile de siguranţă sunt ca şi pedepsele sancţiuni de drept penal deosebindu-se între ele prin natura şi funcţiile lor

În prezent nu există legislaţii penale bazate numai pe pedepse sau numai pe măsuri de siguranţă, întrucât un sistem de sancţiuni de drept penal trebuie să aibă atât un caracter retributiv cât şi unul preventiv.

Deşi se deosebesc de pedepse prin natura şi funcţia lor, măsurile de siguranţă sunt acceptate în prezent ca sancţiuni de drept penal, paralele pedepselor, având o funcţie de prevenţie specială.

O altă problemă care s-a pus a fost dacă măsurile de siguranţă sunt sancţiuni penale sau sancţiuni de drept penal.

Această distincţie a fost făcută pentru prima dată de V. Dongoroz care afirma că în timp ce „pedepsele sunt sancţiuni penale şi totodată sancţiuni de drept penal, măsurile de siguranţă sunt numai sancţiuni de drept penal“

Fisiere in arhiva (4):

  • Confiscarea Speciala
    • BIBLIOGRAFIE.doc
    • CAP.doc
    • copdrept.doc
    • CUPRINS.doc

Alte informatii

UNIVERSITATEA „LUCIAN BLAGA“ SIBIU FACULTATEA DE DREPT „SIMION BĂRNUŢIU