Considerații Privind Cetățenia Națională și Europeană

Proiect
8/10 (1 vot)
Domeniu: Drept
Conține 1 fișier: doc
Pagini : 74 în total
Cuvinte : 31247
Mărime: 787.72KB (arhivat)
Cost: 8 puncte
Profesor îndrumător / Prezentat Profesorului: IRINA NEACSU

Cuprins

INTRODUCERE 1

CAPITOLUL I 3

NOŢIUNI GENERALE 3

1.1. Problema cetăţeniei în istoria lumii 3

1.2. Definiţia cetăţeniei 6

1.3. Însemnătatea cetăţeniei în epoca contemporană 14

1.4. Tradiţii româneşti în consacrarea juridică a cetăţeniei 16

CAPITOLUL II 20

CONSIDERAŢII PRIVIND CETĂŢENIA ROMÂNĂ 20

2.1. Regimul juridic al cetăţeniei în România post-decembristă 20

2.2. Însemnătatea adoptării legii nr.21/1991 republicată 21

2.3. Modalităţi de dobândire a cetăţeniei române 26

2.4. Dubla cetăţenie 30

CAPITOLUL III 32

ASPECTE PRIVIND CETĂŢENIA EUROPEANĂ 32

3.1. Controverse privind promovarea unei cetăţenii europene 32

3.2. Însemnătatea adoptării Tratatului de la Lisabona 46

3.3. Situaţia actuală a cetăţeniei europene 48

CAPITOLUL IV 55

STUDIU DE CAZ 55

CONCLUZII 65

BIBLIOGRAFIE 69

Extras din document

INTRODUCERE

În doar câteva decenii, cuvântul ,,cetăţenie” a ajuns să fie printre cele mai frecvent utilizate în discuţiile comunităţilor din cadrul societăţii. Acest cuvânt ne vine în ajutor când ne formulăm reacţia de răspuns la ceea ce uneori numim criza texturii sociale sau a coeziunii sociale. Conceptul de cetăţenie este folosit în special pentru a se încerca stabilizarea şi redirecţionarea anumitor practici în care sunt implicate şcolile şi, în sens mai general, educaţia şi formarea. Cu toate acestea, trebuie să mergem dincolo de consensul confortabil şi vag care reiese din utilizarea permanentă a acestor formulări generale şi să ne implicăm în dezbaterile încinse care se desfăşoară pe marginea problemei cetăţeniei.

Un termen cu o semnificaţie istorică şi socială de o asemenea intensitate nu poate fi folosit în mod indiferent şi nu trebuie redus la o serie de vagi rugăminţi menite să calmeze atmosfera din cartierele cu probleme sau să restabilească ordinea în şcolile scăpate de sub control. Respectarea legii şi simţul responsabilităţii, condiţiile de bază pentru orice societate democratică, nu pot fi reduse la obedienţa pasivă în faţa unei ordini sociale echitabile şi stabile în mod intrinsec. Prăbuşirea regimurilor comuniste din Europa şi aparentul consens cu privire la cetăţenie într-o societate democratică nu au condus la dispariţia dezbaterilor, divergenţelor şi nici a conflictelor între diferitele state, grupuri şi indivizi.

În această lucrare vom încerca să facem o analiză a problemelor cu care sa confruntă cetăţenia din punct de vedere juridic, dar şi din perspectiva ştiinţelor politice şi sociale, atât sub raport teoretic, cât şi în concretizarea ei românească, dar şi europeană.

Vorbind despre cetăţenie, ne aflăm în faţa primei probleme a raportului dintre individ şi societate, în faţa unei instituţii prin excelenţă necesară, complexă, interdisciplinară şi continuă, a cărei cunoaştere se cere la nivelul popularităţii pe care o impune.

Referitor la importanţa studierii cetăţeniei şi a consecinţelor pe care le generează, găsesc relevant un citat dintr-o lucrare apărută la Institutul de drept comparat din Paris, intitulată La nationalite dans la Science sociale et dans le Droit contemporain, citat care are următorul conţinut: „Dintre toate problemele juridice, niciuna nu este mai importantă ca aceea a cetăţeniei: pentru stat, deoarece de numărul şi ataşamentul cetăţenilor săi depind forţa şi puterea sa; pentru individ, deoarece de legăturile lui cu statul depind condiţiile, private şi publice, ale existenţei sale [ ] întreaga viaţă se află implicată în această legătură”.

În legislaţia românească nu s-a dat o definiţie a cetăţeniei, decât, întâmplător, prin Legea 24/1971, art.1, în care instituţia era privită dintr-un orizont mai larg, ca „expresie a relaţiilor social-economice, politice şi juridice dintre persoanele fizice şi stat”, deci o definiţie sociologică, şi în care calitatea de cetăţean era privită ca pe „un atribut de onoare, de mare responsabilitate”, exprimând o poziţie etico-juridică – apartenenţa spirituală a cetăţeanului faţă de stat şi obligaţiile cetăţeanului faţă de acesta, dar fără referire le obligaţiile Statului, deci unilaterală.

Lucrarea de faţă îşi propune să extragă esenţa cetăţeniei şi, prin selectarea unor situaţii revelatoare, variantele în care s-a concretizat ori s-ar putea concretiza această instituţie. Sublinierea diferenţei dintre abordarea generală a instituţiei şi concretizarea ei într-un stat la un moment dat va ajuta să se evite falsele generalizări şi falsele individualizări, individualizări generate de diferenţele dintre suveranităţi, dintre nivelele economic, social şi cultural ale societăţilor. Este problema istoriei dreptului, este problema dreptului comparat, cum este şi problema sociologiei şi a ştiinţelor politice. De la început, vom avea a ne fixa între conceperea cetăţeniei ca o instituţie formală, cu conţinuturi diferite, tinzând cu uşurinţă către universalizare, şi conceperea cetăţeniei ca instituţie democratică, incluzând participarea cetăţeanului la exerciţiul puterii de stat. Am atins totodată problemele legate de reglementarea cetăţeniei în dreptul internaţional, precum şi unele aspecte legate de evoluţia istorică acestui termen.

Voi încerca sa prezint cetăţenia ca sistem în vigoare în dreptul românesc, dar fără a face abstracţie de evoluţia ei şi nici de perspectivele ei. Este vorba aici de sistemul generat de Legea cetăţeniei române (Legea nr.21 din 1 martie 1991), publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, anul III, nr. 44 din 6 martie 1991, intrată în vigoare la 30 de zile de la publicare. Bineînţeles, această lege a suferit modificări şi completări ulterioare din necesitatea adaptării legislaţiei la schimbările ce au avut loc în societatea noastră din primii ani de după Revoluţia din decembrie 1989 şi până în anul 2007, când istoria a consemnat reîntoarcerea oficială a României în marea familie a statelor democratice, care azi se numeşte Uniunea Europeană.

Preview document

Considerații Privind Cetățenia Națională și Europeană - Pagina 1
Considerații Privind Cetățenia Națională și Europeană - Pagina 2
Considerații Privind Cetățenia Națională și Europeană - Pagina 3
Considerații Privind Cetățenia Națională și Europeană - Pagina 4
Considerații Privind Cetățenia Națională și Europeană - Pagina 5
Considerații Privind Cetățenia Națională și Europeană - Pagina 6
Considerații Privind Cetățenia Națională și Europeană - Pagina 7
Considerații Privind Cetățenia Națională și Europeană - Pagina 8
Considerații Privind Cetățenia Națională și Europeană - Pagina 9
Considerații Privind Cetățenia Națională și Europeană - Pagina 10
Considerații Privind Cetățenia Națională și Europeană - Pagina 11
Considerații Privind Cetățenia Națională și Europeană - Pagina 12
Considerații Privind Cetățenia Națională și Europeană - Pagina 13
Considerații Privind Cetățenia Națională și Europeană - Pagina 14
Considerații Privind Cetățenia Națională și Europeană - Pagina 15
Considerații Privind Cetățenia Națională și Europeană - Pagina 16
Considerații Privind Cetățenia Națională și Europeană - Pagina 17
Considerații Privind Cetățenia Națională și Europeană - Pagina 18
Considerații Privind Cetățenia Națională și Europeană - Pagina 19
Considerații Privind Cetățenia Națională și Europeană - Pagina 20
Considerații Privind Cetățenia Națională și Europeană - Pagina 21
Considerații Privind Cetățenia Națională și Europeană - Pagina 22
Considerații Privind Cetățenia Națională și Europeană - Pagina 23
Considerații Privind Cetățenia Națională și Europeană - Pagina 24
Considerații Privind Cetățenia Națională și Europeană - Pagina 25
Considerații Privind Cetățenia Națională și Europeană - Pagina 26
Considerații Privind Cetățenia Națională și Europeană - Pagina 27
Considerații Privind Cetățenia Națională și Europeană - Pagina 28
Considerații Privind Cetățenia Națională și Europeană - Pagina 29
Considerații Privind Cetățenia Națională și Europeană - Pagina 30
Considerații Privind Cetățenia Națională și Europeană - Pagina 31
Considerații Privind Cetățenia Națională și Europeană - Pagina 32
Considerații Privind Cetățenia Națională și Europeană - Pagina 33
Considerații Privind Cetățenia Națională și Europeană - Pagina 34
Considerații Privind Cetățenia Națională și Europeană - Pagina 35
Considerații Privind Cetățenia Națională și Europeană - Pagina 36
Considerații Privind Cetățenia Națională și Europeană - Pagina 37
Considerații Privind Cetățenia Națională și Europeană - Pagina 38
Considerații Privind Cetățenia Națională și Europeană - Pagina 39
Considerații Privind Cetățenia Națională și Europeană - Pagina 40
Considerații Privind Cetățenia Națională și Europeană - Pagina 41
Considerații Privind Cetățenia Națională și Europeană - Pagina 42
Considerații Privind Cetățenia Națională și Europeană - Pagina 43
Considerații Privind Cetățenia Națională și Europeană - Pagina 44
Considerații Privind Cetățenia Națională și Europeană - Pagina 45
Considerații Privind Cetățenia Națională și Europeană - Pagina 46
Considerații Privind Cetățenia Națională și Europeană - Pagina 47
Considerații Privind Cetățenia Națională și Europeană - Pagina 48
Considerații Privind Cetățenia Națională și Europeană - Pagina 49
Considerații Privind Cetățenia Națională și Europeană - Pagina 50
Considerații Privind Cetățenia Națională și Europeană - Pagina 51
Considerații Privind Cetățenia Națională și Europeană - Pagina 52
Considerații Privind Cetățenia Națională și Europeană - Pagina 53
Considerații Privind Cetățenia Națională și Europeană - Pagina 54
Considerații Privind Cetățenia Națională și Europeană - Pagina 55
Considerații Privind Cetățenia Națională și Europeană - Pagina 56
Considerații Privind Cetățenia Națională și Europeană - Pagina 57
Considerații Privind Cetățenia Națională și Europeană - Pagina 58
Considerații Privind Cetățenia Națională și Europeană - Pagina 59
Considerații Privind Cetățenia Națională și Europeană - Pagina 60
Considerații Privind Cetățenia Națională și Europeană - Pagina 61
Considerații Privind Cetățenia Națională și Europeană - Pagina 62
Considerații Privind Cetățenia Națională și Europeană - Pagina 63
Considerații Privind Cetățenia Națională și Europeană - Pagina 64
Considerații Privind Cetățenia Națională și Europeană - Pagina 65
Considerații Privind Cetățenia Națională și Europeană - Pagina 66
Considerații Privind Cetățenia Națională și Europeană - Pagina 67
Considerații Privind Cetățenia Națională și Europeană - Pagina 68
Considerații Privind Cetățenia Națională și Europeană - Pagina 69
Considerații Privind Cetățenia Națională și Europeană - Pagina 70
Considerații Privind Cetățenia Națională și Europeană - Pagina 71
Considerații Privind Cetățenia Națională și Europeană - Pagina 72
Considerații Privind Cetățenia Națională și Europeană - Pagina 73
Considerații Privind Cetățenia Națională și Europeană - Pagina 74

Conținut arhivă zip

  • Consideratii Privind Cetatenia Nationala si Europeana.doc

Alții au mai descărcat și

Teorii cu Privire la Modele de Cetățenie în Lumea Contemporană

I N T R O D U C E R E În abordarea tematicii cuprinse în titlul lucrării, s-a pornit de la faptul că cetăţenia este o paradigmă a ştiinţelor...

Modalității de dobândire și renunțare la cetățenia română

INTRODUCERE Cetăţenia reprezintă o legătură juridică inseparabilă având legătură cu persoana titularului, această legătură începe de la naşterea...

Considerații privind cetățenia din perspectiva integrării României în Uniune Europeană

Introducere În doar câteva decenii, cuvântul ,,cetatenie a ajuns sa fie printre cele mai frecvent utilizate în discutiile comunitatilor din...

Problematica cetațeniei, în contextul globalizării și al integrării europene

Introducere Această lucrare obiectivă analizează fenomenul globalizării și al cetățeniei europene în interiorul ordinii juridice comunitare, care...

Cetățenia europeană și drepturile fundamentale ale cetățenilor europeni

Introducere Pornind de la primele gânduri de unificare ale Europei care încolţeau în mintea lui Napoleon Bonaparte sau a lui Carol cel Mare, ideea...

Cetățenia Europeană

INTRODUCERE Deşi este frecvent folosit conceptul de cetăţenie nu este uşor de definit. Unii cercetători definesc cetăţenia drept o simplă...

Cetățenia Europeană

1. Introducere În doar câteva decenii, cuvântul ,,cetăţenie” a ajuns să fie printre cele mai frecvent utilizate în discuţiile comunităţilor din...

Comparație între Cetățenia Națională și Cetățenia Europeană

1. Conceptul de cetăţenie. Potrivit concepţiei propusă de Aristotel, cetăţeanul se definea prin participarea la funcţiile judiciare şi cele...

Te-ar putea interesa și

Reflectarea fenomenului de violență în presa scrisă - iunie 2003

INTRODUCERE Violenta si agresivitatea reprezinta fenomene sociale complexe, ale caror modalitati de manifestare, consecinte sociale si moduri de...

Cetățenia Europeana

INTRODUCERE Esenţa libertaţii de circulaţie a persoanelor constă în eliminarea discriminărilor între cetăţenii statului membru pe teritoriul...

Cetățenia Europeană

INTRODUCERE Actualitatea temei investigate şi gradul de cercetare. Este în afară de orice dubiu că trăim într-o epocă de adânci şi dinamice...

E-Guvernarea

E-government - prezent şi perspective 1.Definiţie Facilităţile oferite în prezent de tehnologia informaţiei constituie cadrul perfect pentru...

Mass media - sursă de influențare a violenței și agresivității

Capitolul I APARIŢIA ŞI EVOLUŢIA MASS-MEDIEI I.1. Aspecte introductive Mass-media are pretutindeni în lume o importanţă deosebită,...

Cetățenia europeană și drepturile fundamentale ale cetățenilor europeni

Introducere Pornind de la primele gânduri de unificare ale Europei care încolţeau în mintea lui Napoleon Bonaparte sau a lui Carol cel Mare, ideea...

Statutul Juridic al Minorităților Naționale din Ucraina

REZUMAT ŞI CUVINTE CHEIE Cuvinte cheie: resortisanţi, minorităţi, străini, apatrizi, ICNUR, drept de veto, relaţii interetnice. Rezumat: Lucrarea...

Fonduri UE pentru țările candidate

Fonduri ale Uniunii Europene pentru ţările candidate I. Prezentare generala a Uniunii Europene 1.Scurt istoric al Uniunii Europene Gândirea...

Ai nevoie de altceva?