Consiliul Local

Legislatie recomandata 20

I Introducere privind dreptul administrativ şi administraţia publică

I.1.Noţiunea de administraţie publică

Normele dreptului administrativ reglementează raporturile sociale referitoare la organizarea şi activitatea administraţiei publice.

Prin administraţia publică se realizează funcţia executivă a statului, ȋntrucât ea are ca sarcină organizarea executării şi executarea ȋn concret a legilor.Administraţia publică cuprinde organele administraţiei publice locale.Toate acestea autorităţi ȋşi desfăşoară activitatea sub conducerea generală a Guvernului, care este şeful puterii executive.

Noţiunea de administraţie publică are un dublu sens:

În sens formal,structural sau organic, prin administraţie publică ȋnţelegem ansamblul autorităţilor şi instituţiilor publice care realizează,pe baza şi ȋn vederea executării legii,o activitate cu un anumit specific.

În sens material , prin administraţie publică ȋntelegem activitatea de organizare a executării şi de executare ȋn concret a legilor de către autorităţile care compun acest sistem,ȋn vederea satisfacerii intereselor generale ,scop ȋn care adoptă acte juridice,organizează şi asigură buna funcţionare a serviciilor publice si execută anumite prestaţii către populaţie.

Distincţia dintre administraţia publică centrală şi cea locală are la bază utilizarea mai multor criterii cumulative. Ele au în vedere competenţa teritorială şi materială a organelor ce compun administraţia publică şi natura interesului pe care il promovează. Astfel, administraţia publică centrala îşi exercită competenţa teritorială la nivelul întregului teritoriu naţional, iar cea locală doar la nivelul unităţilor administrativ teritoriale în care au fost alese autorităţile respective. Pe de altă parte, organele ce compun administraţia publică centrală dispun fie de competenţă materială generală – Guvernul, pe când autorităţiile locale au o competenţă materială ce se circumscrie în jurul realizării interesului local. Nu în primul rând, în timp ce administraţia centrală promovează interesul general – naţional , cea locală promovează înteresul localităţii respective.

I.2.Administraţia publică locală

Potrivit art. 3 alin. (3) din Constituţia României ,teritoriul statului nostru este organizat ȋn următoarele entităţi administrativ-teritoriale: comune,oraşe şi judete.Municipiile pot fi declarate municipii ,ȋn condiţiile legii.Municipiile pot avea subdiviziuni administrativ-teritoriale a căror delimitare şi organizare se stabilesc prin lege.Comunele pot fi formate din unul sau mai multe sate.

Delimitarea teritorială a comunelor, oraşelor şi judeţelor se stabileşte prin lege.Orice modificare a limitelor teritoriale ale acestora se poate face numai prin lege şi cu consultarea cetăţenilor din unităţile administrativ-teritoriale respective, prin referendum.

Aceste unităţi administrativ-teritoriale au personalitate juridică.În calitate de persoane juridice civile ele au ȋn proprietate bunuri din domeniul privat , iar ȋn calitate de persoane juridice de drept public ele sunt proprietare ale bunurilor din domeniul public de interes local.

Unităţile administrativ -teritoriale au organe proprii de conducere care se ocupă de solutionarea problemelor de interes local, acestea fiind consiliile locale şi primării.(art.21 din Legea nr.215/2001).

Potrivit art. 120 din Constituţie şi art. 2 alin. (1) din Legea nr. 215/2001,administraţia publică locală se organizează şi funcţionează ȋn temeiul următoarelor principii :

- Principiul autonomiei locale;

- Principiul descentralizării;

- Principiul deconcentrării serviciilor publice;

- Principiul eligibilităţii autorităţilor administraţiei publice locale;