Consiliul Local

INTRODUCERE

Potrivit art. 3, alin. 3 din Constituţia României, în cadrul statului nostru au fost create următoarele unităţi administrativ-teritoriale: comunele, oraşele şi judeţele. Unele oraşe pot fi declarate municipii, în condiţiile legii. Municipiile pot avea subdiviziuni administrativ-teritoriale a căror delimitare şi organizare se stabilesc prin lege.

Comunele pot fi formate din unul sau mai multe sate şi cătune. Unităţile administrativ-teritoriale au personalitate juridică şi au organe proprii de conducere care se ocupă de soluţionarea problemelor de interes local. Aceste organe sunt consiliile locale şi primarii. Consiliile locale sunt autorităţi deliberative iar primarii sunt autorităţi executive. Atât consiliile locale cât şi primarii sunt autorităţi administrativ autonome.

Potrivit art. 120 din Constituţie administraţia publică locală se întemeiază pe următoarele principii:

- principiul descentralizării;

- principiul autonomiei locale;

- principiul deconcentrării serviciilor publice.

Principiul descentralizării serviciilor publice constă în transferarea unora din atribuţiile autorităţilor administrative publice centrale de specialitate către un serviciu determinat în unităţile administrative teritoriale.

Prin autonomie locală se înţelege dreptul şi capacitatea efectivă a autorităţilor administraţiei publice locale de a soluţiona şi gestiona, în numele şi interesul colectivităţilor locale pe care le reprezintă, treburile publice.

Deconcentarea constituie o măsură intermediară în procesul descentralizării, fiind privită ca un transfer de activităţi de la centru de agenţii puterii centrale aflaţi la conducerea diferitelor organisme locale, ea înseamnă mult mai puţin decât descentralizarea şi presupune recunoaşterea unui anumite puteri de decizie, în favoarea agenţilor statului repartizaţi pe întreg teritoriul ţării (prefectul, serviciile exterioare ale ministerelor răspund ideii de deconcentrare) .

Legea administraţiei publice locală (Legea nr. 215/2001), actualul cadru legislativ în materia regimului general al autonomiei locale, dar şi al organizării şi funcţionării autorităţilor administraţiei publice locale, adaugă celor 3 principii constituţionale alte 3 principii şi anume:

- Eligibilitatea autorităţilor administraţiei publice locale;

- Legalitatea;

- Consultarea cetăţenilor în problemele locale de interes deosebit.

Potrivit Legii alegerilor locale, consiliile locale, comisiile judeţene, primarii şi consiliul general al municipiului Bucureşti se aleg prin vot universal, egal, direct, secret şi liber exprimat.

Consiliile locale (ca şi cele judeţene) se aleg pe circumscripţii electorale prin vot exprimat pe baza reprezentării proporţionale, în cadrul unui scrutin de listă. Pentru a fi ales consilier (primar) candidatul în alegeri trebuie să respecte anumite condiţii stabilite de constituţie şi lege aceste condiţii de eligibilitate sunt cumulative şi se referă la calitatea de alegător, dreptul de a fi ales şi domiciliul.

Capitolul I. COMPONENŢA ŞI CONSTITUIREA

CONSILIULUI LOCAL

În fiecare judeţ, se constituie un consiliu judeţean, ca autoritate a administraţiei locale, pentru coordonarea activităţii consiliilor comunale şi orăşeneşti, în vederea realizării serviciilor publice de interes judeţean.

Autorităţile administraţiei prin care se realizează autonomia locală în comune şi oraşe sunt consiliile locale, comunale şi orăşeneşti, ca autorităţi deliberative şi primarii, ca autorităţi ale administraţiei publice locale ce rezolvă treburile publice din comune şi oraşe.

Consiliile locale se constituie şi în oraşele declarate municipii, dar şi în subdiviziunile administrativ-teritoriale ale acestora în sectoarele Municipiului Bucureşti – care sunt subordonate autorităţilor administrative ale municipiilor – ale municipiului Bucureşti.