Consimțământul în actele juridice civile

Notiunea actului juridic civil. Terminologie

Pentru a putea vorbi despre consintamantul in actele juridice civile, trebuie mai intai sa intelegem ce inseamna actele juridice civile.

În sens larg, prin fapte juridice se înteleg atât actiunile omenesti savârsite cu intentia sau fara intentia de a produce efecte juridice, cât si evenimentele, adica faptele naturale.

În sens restrâns, prin fapte juridice se înteleg numai actiunile omenesti savârsite fara intentia de a produce efecte juridice, dar care efecte se produc în puterea legii, precum si evenimentele, care sunt împrejurari care se produc independent de vointa omului dar de care legea civila leaga anumite consecinte juridice.

Prin urmare, daca la faptele juridice în sens restrâns se adauga actele juridice, adica acele actiuni omenesti savârsite cu intentia de a produce efecte juridice se ajunge la notiunea de fapte juridice în sens larg.

Trebuie precizat ca în literatura juridica si în practica judiciara s-au cristalizat notiunile astfel: actele juridice sunt actiunile omenesti savârsite cu intentia de a produce efecte juridice, iar faptele sunt actiunile omenesti savârsite fara intentia de a produce efecte juridice, care însa se produc în temeiul legii, la care se adauga si evenimentele (deci faptele juridice în sens restrâns).

Considerat în sensul conceptului traditional, actul juridic civil a fost definit:

- „...un act de vointa savârsit cu scopul de a produce efecte juridice, adica de a crea, modifica sau stinge un raport juridic”

- „...un act de vointa savârsit cu scopul de a produce efecte juridice, adica de a crea, de a transmite, de a modifica sau de a stinge un raport juridic”

- „...actul de vointa savârsit de subiectele de drept pentru a crea, modifica sau stinge raporturi juridice în temeiul dreptului obiectiv si în limitele pe care acestea le statorniceste”

Pentru o definitie corecta si completa actului juridic civil, se impune luarea în considerare a urmatoarelor elemente:

- actului juridic civil este o manifestare de vointa, este, deci, în primul rând rezultatul unei hotarâri launtrice, rezultatul unui proces volutiv

- scopul exprtimarii manifestarii de vointa în constituie producerea de efecte juridice civile; este elementul care diferentiaza actului juridic civil de faptul juridic civil savâsit fara intentia de a produce asemenea efecte.

- efectele juridice avute în vedere trebuie sa priveasca nasterea, modificarea sau stingerea unor raporturi juridice civile concrete, element care deosebeste actului juridic civil de actele juridice din celelalte ramuri ale dreptului.

Clasificarea actelor juridice civile

În circuitul civil se întâlnesc nenumarate si diverse acte juridice, de aceea este necesar ca ele sa fie clasificate dupa anumite criterii în categorii de acte juridice, având în vedere manifestarile de vointa cu aspecte înrudite. Principalele criterii de clasificare si categorii de acte juridice, care se examineaza în literatura de specialitate sunt urmatoarele:

a) în raport de numarul partilor actele juridice se împart în unilaterale, bilaterale si multilaterale;

b) în raport de scopul urmarit de parti la încheierea lor, actele juridice se divid în acte cu titlu oneros si acte cu titlu gratuit. La rândul lor cele de tip cu titlu oneros se subdivid în acte comutative si aleatorii, iar cele cu titlu gratuit se subdivid în libertati si acte dezinteresate;

c) în raport de efectele produse, se disting: acte constitutive, translative si declarative;

d) în raport de importanta lor fata de un bun sau un patrimoniu, actele juridice se împart în acte de conservare, de administrare, de dispozitie;

e) în raport de continutul lor actele juridice se divid în: patrimoniale si nepartimoniale;

f) în raport de modul de încheiere se deosebesc acte consensuale, solemne, reale;

g) în raport de momentul când îti produc efectele, se disting acte între vii (inter vivos) si acte pentru cauze de moarte (mortis causa);

h) în raport de rolul vointei partilor în stabilirea continutului actelor juridice, se deosebesc acte subiective si acte conditie;

i) în raport de intensitatea si siguranta oferita titularilor de drepturi, se disting acte pure si simple si acte afectate de modalitati;

j) în raport de legatura dintre ele, actele juridice se divid în principale si accesorii;

k) în raport de legatura lor cu cauza, actele sunt cauzale si abstracte;

l) în raport de modul cum pot fi încheiate se deosebesc acte strict personale si acte încheiate prin reprezentare;

m) în raport de reglementarea lor, actele juridice se împart în acte numite (tipice) si nenumite (atipice);

n) în raport de modul lor de executare se disting: acte cu executare dintr-o data si acte cu executare succesiva;