Controlul Constitutionalitatii Legilor

Proiect
8/10 (1 vot)
Domeniu: Drept
Conține 2 fișiere: doc
Pagini : 70 în total
Cuvinte : 27855
Mărime: 106.51KB (arhivat)
Cost: 7 puncte
Profesor îndrumător / Prezentat Profesorului: Ioan Huma

Cuprins

INTRODUCERE

CAPITOLUL 1. FORME DE CONTROL

I. CLASIFICAREA FORMELOR DE CONTROL

AL CONSTITUŢIONALITĂŢII LEGILOR

1. Controlul difuz şi controlul concentrat.

2. Controlul abstract şi controlul concret.

3. Controlul la iniţiativa autorităţilor publice şi controlul la iniţiativa particularilor.

II. CLASIFICAREA FORMELOR DE CONTROL, ÎN FUNCŢIE DE

AUTORITATEA COMPONENTĂ CHEMATĂ SĂ EFECTUEZE

ACEST CONTROL

1. Controlul exercitat de opinia publică.

2. Controlul politic.

3. Controlul parlamentar.

4. Controlul judiciar.

III. CLASIFICAREA CONTROLULUI CONSTITUŢIONALITĂŢII

LEGILOR ÎN FUNCŢIE DE MOMENTUL INTERVENIRII

ACESTUIA ÎN PROCESUL LEGIFERĂRII

1. Controlul constituţionalităţii proiectelor de legi.

2. Controlul constituţionalităţii legilor anterior sancţionării sau promulgării lor.

3. Controlul constitutionalităţii legilor anterior intrărilor în vigoare.

a) Infăptuit de instanţe judecătoreşti de drept comun.

b) Infăptuit de o instanţă judecătorească supremă.

c) Infăptuit de o curte constituţională specială din cadrul puterii judecătoreşti.

IV.CONCLUZII

CAPITOLUL 2. EVOLUŢIA CONTROLULUI

CONSTITUŢIONALITĂŢII LEGILOR ÎN

ROMÂNIA

I.SCURT ISTORIC PRIVIND CONTROLUL

CONSTITUŢIONALITĂŢII LEGILOR ÎN ROMÂNIA

1.Manifestări incipiente ale controlului de constituţionalitate;

a) Regulamentele organice din Muntenia (1831) şi Moldova

(1832)

b) Proclamaţia de la Islaz (1848)

c) Convenţia de la Paris (1858)

d) Statutul lui Cuza (1868)

2.Apariţia controlului de constituţionalitate a legilor în România

a) Constituţia României din 1866

b) Constituţia din 1923

c) Constituţia din 1938

d) Constituţia din 1948

e) Constituţia din 1952

f) Constituţia din 1965

3.Concluzii

II.REPERE TEORETICE ÎN CONTROLUL

CONSTITUŢIONALITÂŢII LEGILOR DIN ROMÂNIA

1.Actele supuse controlului de constituţionalitate

2.Autoritatea competentă chemată pentru a efectua controlul de

constituţionalitate

3.Subiectele îndreptăţite să iniţieze acest control

4.Caracterul actelor ce emană de la această autoritate şi forţa lor

juridică

III.”MODELUL EUROPEAN”

1.Trăsăturile acestui model

a) Separaţia contenciosului constituţional

b) Concentrarea contenciosului constituţional

c) Sesizarea Curţii Constituţionale poate fi facută de autorităţi, instanţe şi indivizi

d) Caracterul obiectiv al contenciosului constituţional

e) Deciziile emise au în general, efecte “ergo omnes”

f) Singularitatea “autorităţii chemate să efectueze acest control”

CAPITOLUL 3. CONTROLUL CONSTITUŢIONALITĂŢII

LEGILOR ÎN ROMÂNIA

I. NECESITATEA INSTITUIRII CONTROLULUI DE

CONSTITUŢIONALITATE

II.CONTROLUL CONSTITUŢIONALITĂŢII

LEGILOR ÎN ROMÂNIA. CURTEA CONSTITUŢIONALĂ

1. Controlul constituţionalităţii legilor înainte de promulgarea

acestora.

2. Controlul constituţionalităţii regulamentelor Parlamentelor.

3. Soluţionarea excepţiilor de neconstituţionalitate.

4. Controlul constituţionalităţii legilor privind legile anterioare

Constituţiei din 1991.

III.TIPURI DE DECIZII EMISE DE CURTEA CONSTITUŢIONALĂ

ÎN LEGĂTURĂ CU EXERCITAREA CONTROLULUI

CONSTITUŢIONALITĂŢII LEGILOR

1. Decizii simple.

2. Decizii intermediare.

a) Decizii interpretative

b) Decizii manipulative

3. Natura juridică a acestor decizii

IV. PRECEDENTUL ÎN CADRUL JURISDICŢIEI

CONSTITUŢIONALE

V. RELAŢIILE DINTRE CURTEA CONSTITUŢIONALĂ ŞI

CELELALTE INSTANŢE DE JUDECATĂ

1.Relaţii ce au ca obiect sesizarea Curţii Constituţionale.

2.Relaţii care au ca obiect procedura scrisă în faţa Curţii

Constituţionale

3.Relaţii care au ca obiect procedura orală în faţa Curţii

Constituţionale

ÎNCHEIERE

I. SINTEZA DIN PRACTICA CURŢII CONSTITUŢIONALE .

II. CONSIDERAŢII FINALE.

Extras din document

İNTRODUCERE

“Nevoia” de constituţionalism a apărut înca de la primele state suverane, care prin reguli scrise sau nescrise au considerat necesar să organizeze şi să limiteze autoritatea statală. Astfel, primele constituţii cunoscute de-a lungul istoriei omenirii, au fost constituţiile cutumiare – flexibile cum sunt ele astăzi denumite – întâlnite în Marea Britanie.

Impunerea realităţilor obiectiv-istorice pe scena politică a dus la apariţia “mişcării constituţionaliste”. Aparută relativ recent – cu aproximativ 200 de ani în urmă – în “Secolul Luminilor” această mişcare a marcat trecerea de la constituţia cutumiară, la constituţia scrisă . Practic, a fost substituită forma care genera posibilitatea de acţiune discreţionară a statului, cu forma originală a pactului social.

Potrivit doctrinei constituţionalismului, constituţia trebuie să îmbrace forma unui document scris, să fie un contract social care să aibă ca prim scop , instaurarea separaţiilor puterilor în stat, a echilibrului acestora în stat, precum şi instituirea, ocrotirea şi garantarea drepturilor şi libertăţilor fundamentale ale individului.

Prima iniţiativă de adaptare a constituţiilor scrise, a aparţinut în 1720 Suediei, a cărui exemplu a fost urmat în 1787 de S.U.A. şi în 1791 de Franţa cu “Declaraţiile de drepturi”. Doctrina constituţionalismului a fost preluată şi de “Declaraţiile drepturilor omului şi cetăţeanului “, care au menţionat-o clar şi precis în preambulul lor.

Constituţionalismul este exprimat atât în plan politic cât şi în plan juridic. Pe aceste două planuri el trebuie să-şi “afişeze” ca deziderat supremaţia Consituţiei . Pe plan politic, constituţionalismul defineşte relaţia de concordanţă a legii fundamentale cu dezideratele şi aspiraţiile majorităţii celor ce alcătuiesc un stat. Pe plan juridic trebuie garantată supremaţia constituţiei, fapt posibil de realizat numai prin intermediul justiţiei constituţionale.

Constituţia a primit în timp, o serie de definiţii ce nu erau departe de adevăr. Astfel, ea a fost denumită la început ca fiind un pact social între guvernanţi şi guvernaţi, un concept universal sau chiar un sistem de rigori şi exigenţe. Însă departe de a fi numai o “dimensiune miraculoasă a statului de drept” constituţia a fost, şi va ramâne, o “capodoperă naţională” a fiecărui stat în parte, un “proces deschis şi continuu de cristalizare” .

Constituţia fiecărui stat, are valori pe care le afirmă şi le ocroteşte. Aceste valori ce sunt similare multor constituţii îsi au fundamentul în natura umană. Constituţiile moderne tind să realizeze sinteza dintre aceste valori universale şi noile realităţi istorice bazate pe idealuri tot mai superioare si mai abstracte ale fiinţei umane. Aceste idealuri umane nu îsi vor găsi materializarea decât prin instituirea justiţiei constituţionale, care deschide drumul spre adevărata democraţie. Astfel, misiunea cea mai grea ce revine Constituţiei într-un stat de drept este aceea de a armoniza libertatea şi constrângerea, de a găsi un echilibru între idealurile abstracte şi dispoziţiile concrete ale dreptului, ceea ce pare a fi o utopie. Tocmai pentru a nu fi suspectat de nici o utopie, statul de drept beneficiază de cel mai important instrument al său, Constituţia. Astfel, Constituţia prin regulile sale juridice instituie puterea şi totodată o limitează în exercitarea ei, iar justiţia constituţională vine să asigure conformitatea şi complementaritatea între componentele sistemului juridic normativ. Din acest punct de vedere “Constituţia este aşezământul politic şi juridic al unui stat” .

Conformitatea elementelor sistemului juridic normativ este asigurată şi de respectarea principiului legalităţii şi a principiului constituţionalităţii. Principiul legalităţii, are ca fundament obligaţia tuturor subiectelor de drept, de a respecta regulile juridice în vigoare. În acest sens avem şi cele două prevederi constituţionale, şi anume art.16, alin. 2, “Nimeni nu este mai presus de lege” şi art.51, “Respectarea Constituţiei a supremaţiei sale şi a legilor este obligatorie”. Tot principiul legalităţii, este acela care impune şi respectarea ierarhiei normelor juridice şi ordonarea acestora într-un sistem piramidal. Consituţia prin faptul că reprezintă temeiul fundamental şi garanţia esenţială a ordinei de drept într-un stat, este situată în vârful sistemului piramidal, sistem ce continuă cu celelalte acte juridice normative printre care amintim pactele şi celelalte tratate internaţionale la care România este parte cu condiţia ca acestea să fie ratificate de Parlament, legile organice şi ordinare, ordonanţele şi hotărârile de Guvern, instrucţiunile miniştrilor precum şi actele autorităţilor locale . Aşa cum s-ar părea, această ierarhizare a sistemului juridic normativ este determinată de ierarhia organelor care le emit. Dar, într-un stat de drept în care autorităţile publice sunt autonome, între ele existând numai raporturi de colaborare şi completare reciprocă şi nu raporturi de subordonare şi excludere, sistemul piramidal prezentat, este discutabil, cel puţin. Astfel, ierarhizarea normelor juridice variază de la un stat la altul în funcţie de “civilizaţia juridică “a fiecăruia, de tipul de regim politic precum şi de epoca istorică. Cu toate acestea nimeni şi nimic nu poate “retrage” constituţiei poziţia de “lider” din ierarhia normelor juridice ale unui stat constituţionalist.

Preview document

Controlul Constitutionalitatii Legilor - Pagina 1
Controlul Constitutionalitatii Legilor - Pagina 2
Controlul Constitutionalitatii Legilor - Pagina 3
Controlul Constitutionalitatii Legilor - Pagina 4
Controlul Constitutionalitatii Legilor - Pagina 5
Controlul Constitutionalitatii Legilor - Pagina 6
Controlul Constitutionalitatii Legilor - Pagina 7
Controlul Constitutionalitatii Legilor - Pagina 8
Controlul Constitutionalitatii Legilor - Pagina 9
Controlul Constitutionalitatii Legilor - Pagina 10
Controlul Constitutionalitatii Legilor - Pagina 11
Controlul Constitutionalitatii Legilor - Pagina 12
Controlul Constitutionalitatii Legilor - Pagina 13
Controlul Constitutionalitatii Legilor - Pagina 14
Controlul Constitutionalitatii Legilor - Pagina 15
Controlul Constitutionalitatii Legilor - Pagina 16
Controlul Constitutionalitatii Legilor - Pagina 17
Controlul Constitutionalitatii Legilor - Pagina 18
Controlul Constitutionalitatii Legilor - Pagina 19
Controlul Constitutionalitatii Legilor - Pagina 20
Controlul Constitutionalitatii Legilor - Pagina 21
Controlul Constitutionalitatii Legilor - Pagina 22
Controlul Constitutionalitatii Legilor - Pagina 23
Controlul Constitutionalitatii Legilor - Pagina 24
Controlul Constitutionalitatii Legilor - Pagina 25
Controlul Constitutionalitatii Legilor - Pagina 26
Controlul Constitutionalitatii Legilor - Pagina 27
Controlul Constitutionalitatii Legilor - Pagina 28
Controlul Constitutionalitatii Legilor - Pagina 29
Controlul Constitutionalitatii Legilor - Pagina 30
Controlul Constitutionalitatii Legilor - Pagina 31
Controlul Constitutionalitatii Legilor - Pagina 32
Controlul Constitutionalitatii Legilor - Pagina 33
Controlul Constitutionalitatii Legilor - Pagina 34
Controlul Constitutionalitatii Legilor - Pagina 35
Controlul Constitutionalitatii Legilor - Pagina 36
Controlul Constitutionalitatii Legilor - Pagina 37
Controlul Constitutionalitatii Legilor - Pagina 38
Controlul Constitutionalitatii Legilor - Pagina 39
Controlul Constitutionalitatii Legilor - Pagina 40
Controlul Constitutionalitatii Legilor - Pagina 41
Controlul Constitutionalitatii Legilor - Pagina 42
Controlul Constitutionalitatii Legilor - Pagina 43
Controlul Constitutionalitatii Legilor - Pagina 44
Controlul Constitutionalitatii Legilor - Pagina 45
Controlul Constitutionalitatii Legilor - Pagina 46
Controlul Constitutionalitatii Legilor - Pagina 47
Controlul Constitutionalitatii Legilor - Pagina 48
Controlul Constitutionalitatii Legilor - Pagina 49
Controlul Constitutionalitatii Legilor - Pagina 50
Controlul Constitutionalitatii Legilor - Pagina 51
Controlul Constitutionalitatii Legilor - Pagina 52
Controlul Constitutionalitatii Legilor - Pagina 53
Controlul Constitutionalitatii Legilor - Pagina 54
Controlul Constitutionalitatii Legilor - Pagina 55
Controlul Constitutionalitatii Legilor - Pagina 56
Controlul Constitutionalitatii Legilor - Pagina 57
Controlul Constitutionalitatii Legilor - Pagina 58
Controlul Constitutionalitatii Legilor - Pagina 59
Controlul Constitutionalitatii Legilor - Pagina 60
Controlul Constitutionalitatii Legilor - Pagina 61
Controlul Constitutionalitatii Legilor - Pagina 62
Controlul Constitutionalitatii Legilor - Pagina 63
Controlul Constitutionalitatii Legilor - Pagina 64
Controlul Constitutionalitatii Legilor - Pagina 65
Controlul Constitutionalitatii Legilor - Pagina 66
Controlul Constitutionalitatii Legilor - Pagina 67
Controlul Constitutionalitatii Legilor - Pagina 68
Controlul Constitutionalitatii Legilor - Pagina 69
Controlul Constitutionalitatii Legilor - Pagina 70

Conținut arhivă zip

  • Controlul Constitutionalitatii Legilor.DOC
  • Prima Pagina si Cuprins.doc

Alții au mai descărcat și

Curtea Constituțională

Potrivit dispozitiilor constitutionale tratatele internationale privind protectia drepturilor omului ratificate de statul român fac parte din...

Curtea Constitutionala a Romaniei, Instanta de Contencios Electoral

CAPITOLUL 1 PREZENTARE GENERALĂ A CURŢII CONSTITUŢIONALE A ROMÂNIEI 1.1. Curtea Constituţională a României, valorificare a “modelului european”,...

Funcționalitatea Statului de Drept în România

CAPITOLUL 1. ABORDĂRI DOCTRINARE PRIVIND STATUL DE DREPT 1. 1. Construcţia ideii de stat de drept Analizând determinările statului de drept,...

Formele de Control ale Constitutionalitatii Legilor

FORMELE DE CONTROL ALE CONSTITUȚIONALITĂȚII LEGILOR 1 NOȚIUNEA DE CONTROL AL CONSTITUȚIONALITĂȚII LEGILOR Apariția Constituției ca așezământ...

Controlul constitutionalitatii legilor exercitat de curtea constitutionala.

Statul de drept Aceasta sintagma reflecta interdependenta dintre cele doua fenomene sociale, fiecare având tendinte opuse: statul (puterea) de...

Curtea Constitutionala a Romaniei

1. Controlul Constituţionalităţii în România În România, controlul Constituţionalităţii işi găseşte reglementarea în art. 142-147 din Constituţie,...

Modelul European de Justitie Constitutionala

Democraţia s-a dezvoltat şi se dezvoltă numai în măsura în care relaţia dintre guvernanţi şi guvernaţi se înclină în favoarea celor din urmă, când...

Controlul Constitutionalitatii Legilor

1. INTRODUCERE 1. 1. SCURTĂ PRIVIRE ISTORICĂ ASUPRA EVOLUŢIEI CONTROLULUI DE CONSTITUŢIONALITATE a) Modelul american A fost impus pe cale...

Documente similare

Controlul Anterior al Constitutionalitatii Legilor

1.NOTIUNI INTRODUCTIVE 1.1NOTIUNEA DE CONSTITUTIE. Este acel act juridic fundamental care se bucura de suprematie ,avand forta juridica...

Controlul Constitutionalitatii Legilor inainte de Promulgare

Curtea Constitutionala 1.1.Scurt istoric privind Curtea Constitutionala Aceasta institutie – Curtea Constitutionala- reprezinta “ o premiera “in...

Controlul Constitutionalitatii Legilor

Controlul constitutional trebuie sa formeze un obiect de studiu iar in lipsa, supramatia legii piezandu-si aplicabilitatea practica, si ramanand un...

Controlul Constitutionalitatii Legilor - Prezentare Comparata intre Modelul American si cel European

1.Apariţia controlului constituţionalităţii legilor în SUA şi Europa Democraţia s-a dezvoltat şi se dezvoltă numai în măsura în care relaţia...

Modelul European al Controlului Constitutionalitatii Legilor - Caracteristici

1. Introducere Una dintre premisele statului de drept este supremaţia constituţională, învederată în primul rând prin justiţia constituţională,...

Procedura Controlului Constitutionalitatii Legilor

Procedura controlului constituţionalităţii legilor. Procedura, potrivit căreia Curtea Constituţională îşi exercită atribuţiile privind controlul...

Controlul Constitutionalitati Legilor in Romania

Prin esenţa sa, ca şi prin funcţia sa socială, Constituţia are o valoare juridică su¬perioară faţă de orice altă normă de drept. În consecinţă,...

Controlul Constitutionalitatii Legilor

A. NOŢIUNE ŞI FORME a. Necesitate şi noţiune Conceptul de democraţie este indisolubil legat de noţiunea de pluralism. Ea îşi găseşte...

Ai nevoie de altceva?