Corupția - Componentă Importantă a Economiei Subterane

Proiect
7/10 (1 vot)
Domeniu: Drept
Conține 1 fișier: doc
Pagini : 14 în total
Cuvinte : 3290
Mărime: 12.79KB (arhivat)
Cost: 7 puncte

Extras din document

Corupţia poate fi definită ca fiind o stare de abatere de la normalitate, de la datorie, însemnând folosirea abuziva de către o persoană a funcţiei de intermediar sau de decizie pe care o îndeplineşte, pentru a acorda altei persoane sau comunităţi de interese pe care aceasta o reprezintă, un avantaj economic sau administrativ, în schimbul unor avantaje. De asemenea, corupţia mai înseamnă şi folosirea de către o persoană a funcţiei sau poziţie sale publice, pentru a eluda sau evita îndeplinirea unor proceduri legale pentru obţinerea în folosul ei a unor avantaje materiale sau a unor demnităţi profesionale sau administrative.

Acest fenomen al corupţiei reprezintă o ameninţare pentru democraţie, pentru supremaţia dreptului, echităţii sociale şi justiţiei sociale, erodează principiile unei administraţii eficiente, subminează economia şi pune în pericol stabilitatea instituţiilor statale.

În ciuda nenumăratelor studii în legătură cu această problemă, nu s-a ajuns până în prezent la o concepţie universal valabilă şi unanim acceptată, care să acopere actele şi faptele care să constitue în orice jurisdicţie acte de corupţie.

Existând de mii de ani, corupţia este unul dintre modelele comportamentale dintre cele mai rele dar, în acelaşi timp, extreme de răspândite în cadrul oficialilor sau a reprezentanţilor aleşi ai comunităţii. În ultima perioadă, ea priveşte şi comportamentul celor din domeniul privat. Interesul şi îngrijorarea faţă de acest fenomen au crescut, au avut loc reacţii pe plan naţional şi internaţional şi încercări de limitare.

Adunarea generală a Naţiunilor Unite a abordat pentru prima oară, în anul 1975 prin rezoluţia nr. 3514, chestiunea practicilor corupte în tranzacţiile comerciale internaţionale şi ca urmare au fost adoptate o serie de alte măsuri de către organismele internaţionale în legătură cu acest subiect.

Drept exemplu în acest sens serveşte Programul de acţiune împotriva corupţiei relizat în anul 1995 de către “ Grupul multidisciplinar de studii al corupţiei” şi supus aprobării Comitetului de Miniştrii al Consiliului Europei, în anul 1996, program care conţine patru capitole, primele ocupându-se de aspecte de drept civil, administrativ şi constituţional, iar cel de-al patrulea tratând o serie de subiecte precum finanţarea partidelor, activitatea de lobby, mass-media şi rolul ei în lupta contra corupţiei, activităţile de cercetare, instruire şi schimb de experienţă în acest domeniu.

În România, corupţia nu este numai un produs al relaţiilor sociale şi politice apărute după 1989, a existat şi în regimul communist.

Fiind parte a unei categorii mai mari de infracţiuni de natură economică şi financiară, corupţia reprezintă una din formele de criminalitate cele mai agresive. Printre formele de agresiune a criminalităţii economico-financiare se poate menţiona crestera numărului de infracţiuni de natură economică, creşterea numărului de infracţiuni de corupţie şi a numărului participanţilor, apariţia unor infracţiuni noi (bancrută frauduloasă, evaziunea fiscală, deturnarea de fonduri etc)

Obiectivele urmărite de instituţiile specializate în combaterea corupţiei din România au fost, pe lângă întărirea capacităţii Ministerului Public de a face faţă cazurilor de corupţie pe întreg teritoriul ţării, iar pe de altă parte, soluţionarea cu prioritate a marilor dosare de corupţie.

S-a reorganizat activitatea de expertizare criminalistică, lărgirea posibilităţilor sale materiale şi simplificarea ei, prin crearea Institutului Naţional de Expertize Criminalistice (H.G. 368/1998).

S-a creat, în anul 1999, Oficiul Naţional de Prevenire şi Combatere a Spălării Banilor, format din reprezentanţi ai Ministerelor Finanţelor, Justiţiei, de Interne, Parchetului de pe lângă Curtea Supremă de Justiţie, Băncii Naţionale, Asociaţiei Române a Băncilor şi a Curţii de Conturi prin legea 21/1999. Oficiul a fost înfiinţat ca organ de specialitate al guvernului ce avea ca obiect de activitate prevenirea şi combaterea spălării banilor în care scop primeşte, analizează şi prelucrează informatile şi sesizează autorităţile competente.

Preview document

Corupția - Componentă Importantă a Economiei Subterane - Pagina 1
Corupția - Componentă Importantă a Economiei Subterane - Pagina 2
Corupția - Componentă Importantă a Economiei Subterane - Pagina 3
Corupția - Componentă Importantă a Economiei Subterane - Pagina 4
Corupția - Componentă Importantă a Economiei Subterane - Pagina 5
Corupția - Componentă Importantă a Economiei Subterane - Pagina 6
Corupția - Componentă Importantă a Economiei Subterane - Pagina 7
Corupția - Componentă Importantă a Economiei Subterane - Pagina 8
Corupția - Componentă Importantă a Economiei Subterane - Pagina 9
Corupția - Componentă Importantă a Economiei Subterane - Pagina 10
Corupția - Componentă Importantă a Economiei Subterane - Pagina 11
Corupția - Componentă Importantă a Economiei Subterane - Pagina 12
Corupția - Componentă Importantă a Economiei Subterane - Pagina 13
Corupția - Componentă Importantă a Economiei Subterane - Pagina 14

Conținut arhivă zip

  • Coruptia - Componenta Importanta a Economiei Subterane.doc

Alții au mai descărcat și

Convenția de Arbitraj

2. Conditiile de fond Conditiile de fond sunt cele obisnuite oricarei conventii: consimtamânt, capacitate, obiect, cauza (art.948. C. civ. )....

Creditul ipotecar pentru investitii imobiliare

Creditul Reprezinta operatiunea prin care se iau in stapanire imediata resurse (de regula, sub forma de capital) in schimbul unei promisiuni de...

Te-ar putea interesa și

Evaziunea fiscală în contextul integrării României în Uniunea Europeană

INTRODUCERE În orice economie, scopul principal al unui sistem fiscal este de a constitui o sursă stabilă şi solidă de venituri publice. Pe de...

Coruptia si Formele Ei

Consideratiuni generale Faptul ca fenomenul coruptiei a existat din cele mai vechi timpuri, constituind pîna în prezent unul dintre cele mai grave...

Economia Subterană în Lume și în România

1. ECONOMIA SUBTERANĂ - FACTOR PERTURBATOR ÎN DEZVOLTAREA ECONOMIEI NAŢIONALE 1.1. Conceptul de economie subterană Diversele analize făcute până...

Economia Subterana - Fenomene Ilicite de Evaziune si Frauda Fiscala

CONSIDERAŢII INTRODUCTIVE Evaziunea fiscală este unul din fenomenele economico-sociale complexe de maximă importanţă cu care statele de astăzi se...

Economia Subterană

INTRODUCERE Izvorâtă din realităţile societăţii româneşti, lucrarea îşi propune, ca obiectiv prioritar, să abordeze aspectele teoretice şi...

Evaziunea fiscală

EVAZIUNEA FISCALA – DEFINITIE, FORME, CARACTERISTICI Intr-o economie de piata are loc un conflict de interese: pe de o parte, statul care doreste...

Economia Subterană

1. INTRODUCERE „România începutului de secol XXI este tara unde orÎsenii îsi fac vinul pe balcon si tuica pe aragazul din bucÎtÎrie, unde casa de...

Posibilități de Contracarare a Evaziunii Fiscale

1. Definirea evaziunii fiscale. Evaziunea fiscală reprezintă sustragerea de la impunere a unei părţi mai mari sau mai mici din materia impozabilă....

Ai nevoie de altceva?