Corupția și licitația

Faptul ca fenomenul coruptiei a existat din cele mai vechi timpuri, constituind pâna în prezent unul dintre cele mai grave si mai raspândite comportamente ale unor persoane cu functii de raspundere, este o afirmatie ce nu suscita îndoiala.

Fenomen social, coruptia este inamicul deosebit de periculos al vietii sociale civilizate, organizate statal, a ordinii de drept, a democratiei, putând determina disparitia acestora.

Actualizarea problemei se impune mai ales din cauza impactului negativ, foarte puternic al fenomenului coruptiei asupra democratiei statului, echitatii sociale, a justitiei si a respectarii drepturilor si libertatilor fundamentale ale omului.

Modalitatile de atribuire, conform legislatiei în vigoare, înconjoara o arie larga de aspecte privind achizitiile publice. Ele se aplica în functie de situatia efectiva creata de activul care face obiectul procedurii de atribuire, de cerintele contractantului pe de o parte si posibilitatile financiare ale acestuia pe de alta parte, fireste de ofertanti si alti factori de influenta.

Lucrarea de fata constituie o încercare de a aborda problema coruptiei si a formelor ei sub aspectul teoretic al dreptului penal cu implicatie în achizitiile publice si, implicit în licitatii. Deoarece criminologia este o stiinta complexa de studiu, lucrarea contine referiri la aspectul normativ  juridic, social si istoric al subiectului, precum si analize comparative ale legislatiei altor state si studiul expertizei pozitive acumulate de alte state în contracararea acestui fenomen.

Se propune prin prezenta lucrare îmbunatatirea cadrului normativ existent, pentru a determina aplicarea eficienta a normelor de drept în practica nu doar la nivel teoretic, a elimina textele cu interpretare ambigua si cu posibilitati de eludare a legii si de evitare a raspunderii. Necesita de asemenea adoptarea unui sir de masuri spre perfectionarea aparatului public, spre ridicarea responsabilitatii functionarilor, publicitatea în activitatea factorilor de decizie si transparenta activitatii lor, informarea larga a societatii civile despre modul de rezolvare a intereselor ei, precum si controlul eficient din partea organelor de control competente, mass  media si societatii civile, asupra aparatului public.

Astfel s-a obtinut o lucrare ce reflecta pe larg fenomenul coruptiei, prin prisma achizitiilor publice prin licitatii, a evenimentelor petrecute, cât si a viziunii proprii asupra fenomenului în cauza.

Este o abordare teoretica a fenomenului coruptiei cu referiri la sistemul militar, la licitatiile ce se desfasoara în acest sector. De mentionat ca atât timp, cât acest fenomen va fi abordat doar teoretic, dar nu si practic, cât timp societatea îl va tolera, acesta va dainui în stat. Depinde de fiecare dintre noi în parte în ce fel de societate existam, cine ne conduce si cum vom trai în viitor.

CAPITOLUL I. DELIMITARI CONCEPTUALE PRIVIND INFRACTIUNEA DE CORUPTIE SI NOTIUNEA DE LICITATIE

1.1. Acceptiuni generale privind fenomenul coruptiei.

Problema coruptiei în Romînia post-comunista a constituit unul dintre factorii ce au îngreunat progresul de dezvoltare economica si politica, un element ce a sabotat din interior drumul si aspiratiile României catre o intrare în normalitate dupa revolutia din 1989. Aceasta este o parere unanim acceptata si recunoscuta ca atare chiar daca cu nuante diferite în cazurile majoritatii tarilor apartinand fostului bloc comunist. Odata cu începerea negocierilor în vederea aderarii României la Uniunea Europeana, semnalele externe din ce în ce mai frecvente primite de Guvernul României au facut din problema coruptiei unul din punctele negative esentiale ce stateau în calea procesului de aderare. Dupa semnarea tratatului de aderare în 2005, coruptia a constituit si constituie înca unul din capitolele problematice, din cauza carora aderarea României putea fi amânata. În consecinta Guvernul Romaniei în colaborare cu diverse organizatii ale societatii civile si cu ajutorul organismelor internationale au stabilit ca lupta anti-coruptie trebuie sa devina una dintre preocuparile centrale ale întregii societati românesti în vederea cresterii nivelului de integritate si de încredere fata de institutiile statului si a încadrarii societatii românesti în rândul comunitatii europene.

Termenul de coruptie are originea de la cuvântul francez corruption si latinescul corruptio, prin ce se subîntelege abaterea de la moralitate, de la cinste, de la datorie, sau desfrânare. Sinonimul cuvântului coruptie este venalitate  însusirea proprie a unei persoane, care este lipsita de scrupule, care face orice lucru pentru bani.

Problemele coruptiei preocupa societatea de mai mult timp. S-au facut si încercari de a delimita coruptia pe plan international. Astfel, Gardiner subliniaza ca fenomenul coruptiei nu are o singura definitie, întrucât aceasta este demult o problema nationala si internationala cu multe forme de manifestare si acceptiuni, iar E.Nirsch Balm afirma ca acest fenomen se manifesta pe diferite cai fiind conceput ca cea mai populara acceptie a cuvântului folosire abuziva a puterii în propriul avantaj.