Criminalitatea în Familie

Proiect
8/10 (1 vot)
Domeniu: Drept
Conține 2 fișiere: doc
Pagini : 75 în total
Cuvinte : 29014
Mărime: 94.14KB (arhivat)
Publicat de: Ardeleanu A.
Puncte necesare: 11
Profesor îndrumător / Prezentat Profesorului: Lazar Valerica
UNIVERSITATEA ROMÂNO-AMERICANĂ FACULTATEA DE DREPT

Cuprins

  1. CAPITOLUL I
  2. CONSIDERAŢII PRIVIND INSTITUŢIA FAMILIEI ŞI A MEMBRILOR ACESTEIA
  3. SECŢIUNEA I
  4. I.1 Noţiunea de familie pag. 4
  5. I.1.1 Etimologia cuvântului familie pag. 4
  6. I.1.2 Noţiunea sociologică a familiei pag. 4
  7. I.1.3 Noţiunea juridică a familiei pag. 7
  8. SECŢIUNEA II
  9. OCROTIREA FAMILIEI PRIN MIJLOACE JURIDICE EXTRAPENALE
  10. I.II.1 Ocrotirea familiei prin norme de drept al familiei pag.12
  11. I.II.2 Ocrotirea familiei prin norme de drept civil pag.13
  12. CAPITOLUL II
  13. OCROTIREA FAMILIEI PRIN MIJLOACE DE DREPT PENAL
  14. SECŢIUNEA I
  15. ANALIZA NORMELOR PENALE CARE PRIVESC VIAŢA ŞI INTEGRITATEA CORPORALĂ A MEMBRILOR FAMILIEI
  16. II.I.1 Omorul calificat pag.15
  17. II.I.2 Pruncuciderea pag.18
  18. II.I.3 Lovirea sau alte violenţe pag.22
  19. II.I.4 Vătămare corporală pag.25
  20. SECŢIUNEA II
  21. ANALIZA NORMELOR PENALE PRIVITOARE LA VIAŢA SEXUALĂ ŞI CARE AU LEGĂTURĂ CU MEMBRII FAMILIEI
  22. II.II.1 Violul pag.29
  23. II.II.2 Incestul pag.34
  24. SECŢIUNEA III
  25. II.III.1 Bigamia pag.37
  26. II.III.2 Adulterul – ABROGAT pag.
  27. CAPITOLUL III
  28. OCROTIREA MINORULUI PRIN NORME JURIDICE DE DREPT PENAL
  29. SECŢIUNEA I
  30. III.I Abandonul de familie pag.40
  31. SECŢIUNEA II
  32. III.II Relele tratamente aplicate minorului pag.47
  33. SECŢIUNEA III
  34. III.III Nerespectarea măsurilor privind încredinţarea minorului pag.49
  35. SECŢIUNEA IV
  36. III.IV Punerea în primejdie a unei persoane în neputinţa de a se îngriji pag.51
  37. SECŢIUNEA V
  38. III.V Infracţiuni privitoare la adopţie pag.54
  39. BIBLIOGRAFIE pag.61
  40. JURISPRUDENŢA pag.62

Extras din proiect

CAPITOLUL I

CONSIDERAŢII GENERALE PRIVIND INSTITUŢIA FAMILIEI ŞI A MEMBRILOR ACESTEIA

I.1 NOŢIUNEA DE FAMILIE

Familia – ca fenomen social este o formă de relaţii sociale dintre oamenii legaţi între ei prin căsătorie sau rudenie . Din familie fac parte soţii, părinţii şi copii,precum şi uneori,alte persoane între care există relaţii de rudenie. Şi soţii singuri –fără copii –formează o familie .

I.1.1 Etimologie

Familia, ca nucleu social bazat pe casătorie, a avut de-a lungul vremii

sensuri diferite. Se pare că etimologia cuvântului familie este cuvântul latinesc famulus, care semnifică rob casnic în perioada de început a societaţii sclavagiste române, şi din care s-a format familia,-ae.

Cuvântul familie în limba româna se păstrează din latina vulgară, limbă care

era folosită de administraţia română în relaţiile cu locuitorii vechii Dacii.

I.1.2 Noţiunea sociologică a familiei

În sens sociologic, familia – ca formă specifică de comunitate umană –desemnează grupul de persoane unite prin căsătorie, filiaţie sau rudenie, care se caracterizează prin comunitate de viaţă, interese şi întrajutorare. În zilele noastre familia este considerată o unitate sociologică şi psihologică şi se caracterizează prin raporturi de rudenie între persoanele ce o alcătuiesc.

Familia oferă identitate socială , dispune de un anumit buget comun şi un

sistem de convieţuire, relaţii de dependenţă afectivă, spontană, intimitate, dar şi de distanţe psihologice nuanţate, distribuţie a coparticipării şi responsabilitaţii educative şi de întrajutorare.

Familia biologică din părinţi şi copiii necăsătoriţi, deci din doua generaţii şi care formează nucleul familiei şi familia extinsă se referă la soţul, soţia, copiii necăsătoriţi, cei căsătoriţi, bunicii şi nepoţii, fiind astfel compusă din patru generaţii.

„Familia fără copii constituie un menaj sau un cuplu.”

Sociologii fac distincţie între familia simplă sau nucleară, formată din parinţi

şi copiii lor necăsătoriţi şi familia extinsă sau largă, formată şi din alte persoane.

Relaţiile de familie au caracter de complexitate, caracter pe care nu-l găsim la alte categorii de relaţii sociale. Avându-se în vedere un anumit aspect al relaţiilor de familie, s-a afirmat că familia este o realitate biologică creată prin uniunea dintre bărbat şi femeie. Uniunea despre care vorbim se realizeaza prin intermediul instituţiei numita căsătorie. Dupa cum rezulta în mod logic, familia începe prin a fi formată din soţi, însa familia tipică este formată din parinţi şi copii. Mediul familial conţine reguli de comportare, obiceiuri, valori ce organizează viaţa de zi cu zi a familiei.

În perioada de început a orânduirii sclavagiste, notiunea de familie avea un alt înteles decât îl are în contemporaneitate acest cuvânt. Astfel, familia reprezenta un grup de persoane care includea toti membrii care se aflau în puterea unei singure persoane.

Familia a apărut în perioada destrămării orânduirii gentilice, ca o necesitate economică. Dată fiind creşterea numărului de persoane, în viaţa tribului au apărut situaţii de nemulţumire, de încercare de îndestulare a unor anumite persoane care aveau un rol mai mare în viaţa tribală. Astfel, conducatorii vânatorilor, conducatorii cetelor care atacau alte triburi îşi opreau o parte mai mare din prada si din cele ce agoniseau ceilalti membri ai tribului.

Persoanele care se găseau sub influenţa directă a acestor căpetenii aveau şi ele o poziţie privilegiată. A apărut astfel necesitatea de protejare a membrilor din cadrul unui trib, prin unirea mai multor indivizi pe diferite criterii. Criteriul care s-a dovedit cel mai viabil a fost cel al filiatiei dupa mamă .

În matriarhat filiaţia a cunoscut o influenţă crescândă , organizându-se nuclee de familie. Trebuie precizat că noţiunea de familie de la acea dată nu avea caracteristicile familiei din sclavagism, cu atât mai mult, diferenţele sunt notabile cu cât se urca pe scara dezvoltarii societaţii omeneşti şi se trece prin etapele de dezvoltare ale civilizaţiei umane.

„Familia reprezintă un produs al sistemului social; ea se dezvoltă pe măsura ce se dezvoltă societatea şi trebuie să se modifice în raport de transformările din societate, de unde şi dispariţia

unei anumite forme de organizare a familiei de îndată ce sunt înlăturate relaţiile de producţie pe care ea se întemeiază.”

„Dacă întreaga dezvoltare a umanitaţii este indisolubil legată de afirmarea şi adâncirea formelor de colectivitate umană, atunci familia este una din verigile sociale cele mai vechi şi mai stabile, ceea ce ne face sa afirmăm că istoria societaţii este totodată şi istoria evoluţiei familiei, a formelor, funcţiilor şi rolului pe care le exercită în societate.”

Evolutia familiei din fazele incipiente ale vieţii gentilice la familia din perioada

sclaviei se produce cerută fiind de apariţia unor nevoi sociale şi a unei noi poziţii

ale stăpânilor de sclavi.

În condiţiile economice din perioada sclaviei patriarhale (dezvoltarea rudimentară a uneltelor, etc) producţia cerea încordarea disciplinată a tuturor forţelor pentru asigurarea recoltei de care depindea viaţa familiei. Cel care conducea activitatea familiei era pater şi astfel se explica puterile lui exceptionale.”

Preview document

Criminalitatea în Familie - Pagina 1
Criminalitatea în Familie - Pagina 2
Criminalitatea în Familie - Pagina 3
Criminalitatea în Familie - Pagina 4
Criminalitatea în Familie - Pagina 5
Criminalitatea în Familie - Pagina 6
Criminalitatea în Familie - Pagina 7
Criminalitatea în Familie - Pagina 8
Criminalitatea în Familie - Pagina 9
Criminalitatea în Familie - Pagina 10
Criminalitatea în Familie - Pagina 11
Criminalitatea în Familie - Pagina 12
Criminalitatea în Familie - Pagina 13
Criminalitatea în Familie - Pagina 14
Criminalitatea în Familie - Pagina 15
Criminalitatea în Familie - Pagina 16
Criminalitatea în Familie - Pagina 17
Criminalitatea în Familie - Pagina 18
Criminalitatea în Familie - Pagina 19
Criminalitatea în Familie - Pagina 20
Criminalitatea în Familie - Pagina 21
Criminalitatea în Familie - Pagina 22
Criminalitatea în Familie - Pagina 23
Criminalitatea în Familie - Pagina 24
Criminalitatea în Familie - Pagina 25
Criminalitatea în Familie - Pagina 26
Criminalitatea în Familie - Pagina 27
Criminalitatea în Familie - Pagina 28
Criminalitatea în Familie - Pagina 29
Criminalitatea în Familie - Pagina 30
Criminalitatea în Familie - Pagina 31
Criminalitatea în Familie - Pagina 32
Criminalitatea în Familie - Pagina 33
Criminalitatea în Familie - Pagina 34
Criminalitatea în Familie - Pagina 35
Criminalitatea în Familie - Pagina 36
Criminalitatea în Familie - Pagina 37
Criminalitatea în Familie - Pagina 38
Criminalitatea în Familie - Pagina 39
Criminalitatea în Familie - Pagina 40
Criminalitatea în Familie - Pagina 41
Criminalitatea în Familie - Pagina 42
Criminalitatea în Familie - Pagina 43
Criminalitatea în Familie - Pagina 44
Criminalitatea în Familie - Pagina 45
Criminalitatea în Familie - Pagina 46
Criminalitatea în Familie - Pagina 47
Criminalitatea în Familie - Pagina 48
Criminalitatea în Familie - Pagina 49
Criminalitatea în Familie - Pagina 50
Criminalitatea în Familie - Pagina 51
Criminalitatea în Familie - Pagina 52
Criminalitatea în Familie - Pagina 53
Criminalitatea în Familie - Pagina 54
Criminalitatea în Familie - Pagina 55
Criminalitatea în Familie - Pagina 56
Criminalitatea în Familie - Pagina 57
Criminalitatea în Familie - Pagina 58
Criminalitatea în Familie - Pagina 59
Criminalitatea în Familie - Pagina 60
Criminalitatea în Familie - Pagina 61
Criminalitatea în Familie - Pagina 62
Criminalitatea în Familie - Pagina 63
Criminalitatea în Familie - Pagina 64
Criminalitatea în Familie - Pagina 65
Criminalitatea în Familie - Pagina 66
Criminalitatea în Familie - Pagina 67
Criminalitatea în Familie - Pagina 68
Criminalitatea în Familie - Pagina 69
Criminalitatea în Familie - Pagina 70
Criminalitatea în Familie - Pagina 71
Criminalitatea în Familie - Pagina 72
Criminalitatea în Familie - Pagina 73
Criminalitatea în Familie - Pagina 74
Criminalitatea în Familie - Pagina 75

Conținut arhivă zip

  • Criminalitatea in Familie.doc
  • Infractiunea de incest -conexiune.doc

Alții au mai descărcat și

Studiu de doctrină și practică privind infracțiunea de loviri sau vătămări cauzatoare de moarte

Bunul cel mai de pret al omului, din toate timpurile, este viata. Ea ne este daruita o singura data si trebuie traita in asa fel incat, spre...

Dreptul Familiei în Țara Românească și Moldova în Secolele XVII-XVIII

Introducere Tema pe care am ales-o pentru lucrarea de diplomă se intitulează “Dreptul familiei În Ţara Românească şi Moldova în secolele...

Analiza infracțiunilor de lovire și vătămare a integrității corporale

CAPITOLUL I. NOŢIUNI INTRODUCTIVE Instituţiile fundamentale ale dreptului penal sunt: infracţiunea, răspunderea penală şi pedeapsa. Aceste...

Desfacerea Căsătoriei

Capitolul I Caracterizarea generală a relaţilor de familie Secţiunea I. Familia-fenomen social 1. Noţiunea sociologică şi cea juridică a...

Răspunderea părinților pentru modul de exercitare a autorității părintești

CAPITOLUL I CONSIDERAŢII INTRODUCTIVE PRIVIND AUTORITATEA PĂRINTEASCĂ 1.1. Noţiunea de autoritate părintească În limbaj curent, termenul...

Dimensiuni socio-juridice ale violenței domestice

ARGUMENT Familia nu reprezintă doar un grup format din câţiva membri, de regulă soţ, soţie şi copii, ci mult mai mult de atât, înseamnă o relaţie...

Legislația română privind violența în familie

INTRODUCERE “Amploarea fenomenului violenţei în familie reprezintă una dintre cele mai grave probleme sociale cu care trebuie să se confrunte...

Infracțiunea de Omor Calificat

I. VIAŢA PERSOANEI CA OBIECT DE OCROTIRE I.1. Scurtă prezentare istorică Viaţa este fără îndoială, acel bun suprem, pe care nu ţi-l poţi da ţie...

Te-ar putea interesa și

Prevenirea delicvenței juvenile

Introducere Analiza dinamicii societăţilor actuale evidenţiază faptul că într-o serie de ţări se agravează şi se extind fenomenele de devianţă,...

Etiologia Delictelor de Viol și Tipologia Criminalului Violator

Introducere Specialistii romani in domeniu apreciaza ca: ”cifrele oficiale care semnaleaza anual circa 1200-1500 de agresiuni sexuale raportate,...

Pozitivismul Italian - Mijloace și Procedee Folosite în Criminologie

Capitolul I Demers introductiv Sectiunea I Criminologia ca stiinta penala Examinarea obiectului cercetarii criminologice presupune a stabili ca...

Delincvența juvenilă - factori interni

Capitolul I NOŢIUNI INTRODUCTIVE PRIVIND CRIMINALITATEA PRINCIPAL OBIECT DE STUDIU AL CRIMINOLOGIEI Secţiunea I ASPECTE GENERALE 1.Notiunea de...

Cercetarea Criminologică

1.Explicaţii introductive Este stabilit faptul că criminologia, ca ştiinţă, analizează şi explică etiologia criminalităţii relevate sau aparente,...

Relația victimă-infractor

CAPITOLUL I „CRIMINALITATEA ŞI DREPTUL” 1.1. Conceptul de „criminalitate” - un concept multidimensional 1.1.1. Ca fenomen juridic....

Apecte Criminologice Privind Femeia Asasin

INTRODUCERE În cercetarea criminologică se acordă atenţie şi criminalităţii după sex, precum şi după vârstă, poziţie economică, etnie şi...

Crimă Organizată

CE ESTE CU ADEVĂRAT CRIMA ORGANIZATĂ? „Criminalitatea, sub aspectul stării ei generale, reprezintă dimensiunea în timp și spațiu a întregului...

Ai nevoie de altceva?