Criminalitatea Minorilor - Aspect Penal, Psihologic și Criminologic

Introducere

Actualitatea temei investigate si gradul de studiere a acesteia

Mileniul trei reclama necesitatea elaborararii unor strategii în continua modificare de

autoevaluare si autoperfectionare a societatii. În acest context, un rol aparte revine studierii si

combaterii criminalitatii minorilor ca un factor inerent oricarei societati. Sub aspect statistic,

observam scaderea infractiunilor savârsite de minori în România de la 14,4 % în 1991 pâna la 7 %

în 2002. 1 Situatia este similara si în Federatia Rusa, unde numarul infractiunilor savârsite de minori

a scazut de la 8,5 % în 1991 pâna la 5,5 % în 2002.2 De alta natura, însa, este situatia în R.M., unde

ponderea minorilor condamnati a ajuns de la 11,2 % în 2003 la 14,1 % în 2005.3 Astfel, pentru

infractiuni exceptional de grave, deosebit de grave si grave au fost condamnati circa 77, 6 %.

În acest context, consideram bine-venita implicarea UNICEF-ului, Institutului pentru Reforme

Penale (în continuare IRP), în promovarea reformelor în domeniul Justitiei Juvenile. Astfel, în

septembrie 2003 reprezentanta UNICEF în Moldova a implementat proiectul Alternative la

detentie si asistenta juridica pentru minorii din sistemul de justitie penala; în august 2004 a fost

initiat proiectul Acordarea asistentei juridice si psihosocicale pentru copii în sistemul de justitie

penala. În luna noiembrie 2003, Fundatia SOROS - Moldova, în scopul unei continuitati a

activitatilor, a asigurat implementarea proiectului Reforma sistemului pedepselor penale si

promovarea alternativelor la detentie.4

De asemenea, în perioada 25-26 mai 2004 IRP a organizat seminarul Reforma Justitiei

Juvenile în RM. Probleme si perspective.5 La 11.01.2005 s-a desfasurat seminarul de instruire

Implementarea probatiunii presentiale si a muncii neremunerate în beneficiul comunitatii pentru

minori în sistemul de justitie penala.6 La 1-2 aprilie 2005 a avut loc seminarul de instruire pentru

colaboratorii institutiilor penitenciare din Chisinau, Rezina, Cahul, Lipcani, Rusca, Balti, Tighina,

1 Jecu V., Prevenirea delincventei juvenile si minorul victima, Bucuresti, 1998, pag. 45.

2 C7=5F>20 ., @8<8=>;>38O, >A:20, 2004, AB@. 263.

3 Buletinul Curtii Supreme de Justitie, Chisinau, 2005, nr. 8, pag. 13-14.

4 IRP, Lucruri mici pentru un viitor mare, Chisinau, 2004, pag. 2.

5 IRP, Buletin informativ, Chisinau, 2004, nr. 2, pag 6.

6 IRP, Buletin informativ, Chisinau 2005, nr. 1, pag. 3.

în care sunt detinuti minorii în conflict cu legea.7 Iar în perioada 4-10 iulie 2005, în cadrul

proiectului Alternative la detentie pentru copiii în conflict cu legea, desfasurat în parteneriat si cu

sprijinul financiar al Reprezentantei UNICEF în Moldova, a fost efectuata o vizita de studiu în

Polonia, care a avut drept scop studierea aprofundata a practicii si legislatiei avansate de tratament

al copiilor în conflict cu legea.8

Prin urmare, actualitatea temei propuse pentru studiu este determinata de:

- cresterea numarului infractorilor, precum si diversificarea infractiunilor savâsite de catre

minori;

- necesitatea constituirii unei metodologii si a unei metode implicate în cercetarea

delincventei juvenile în scopul identificarii particularitatilor infractiunilor savârsite de

catre minori, a factorilor ce contribuie la orientarea minorilor spre un comportament în

dezacord cu legea si a conditiilor de prevenire si combatere a criminalitatii minorilor;

- modificarea si completarea legislatiei în domeniu;

- aparitia în RM a unor noi servicii promovate atât prin intermediul organismelor statale, cât

si în sectorul nonguvernamental (ofiteri de probatiune, centru de plasament pentru minori

etc.). De aceea, cercetarea este de actualitate, oferind acestor servicii o baza metodologica

în vederea organizarii activitatii monorilor cu comportament delincvent.

Criza adolescentei intensifica tendintele de autocunoastere, identificare si afirmare. În opinia

cercetatorilor, adolescentii manifesta un interes sporit pentru fenomenul social. Fiind constienti de

lacunele pe care le au la acest capitol, ei se angajeaza cu curiozitate excesiva în perceperea si

evaluarea ambiantei.

În acest context, cercetatorul rus E. Enikeev distinge:

 Reactia de protest fata de cerintele sporite, de lipsa de atentie din partea adultilor, sau

invers, de interdictii abuzive, care pot provoca o stare de înstrainare, tendinta de a parasi

casa, vagabondajul, iar uneori chiar un comportament antisocial;

 Reactia de negare a modelului propus de adulti;

 Reactia de compensare a insuccesului într-un anumit domeniu;

 Reactia de hipercompensare, de afirmare într-un domeniu extrem de dificil;

 Reatia de emancipare, de eliberare de standardele impuse de adulti într-o forma radicala,

manifestata prin negarea valorilor si a normelor cu caracter social;

 Reactia de aderare la grup, în special la cel al semenilor;

7 IRP, Buletin informativ, Chisinau, 2005, nr. 2, pag. 2.

8 IRP, UNICEF, Justitia Juvenila, Buletin informativ, Chisinau, 2005, pag. 2.

 Reactia de pasiune fata de un anumit domeniu, care duce la formarea unei subculturi

specifice adolescentilor.9