Despăgubiri pentru victimile infracțiunilor

I. SUBIECȚII INFRACȚIUNII ȘI JUSTIȚIA RESTAURATIVĂ

Subiectii infractiunii sunt persoanele implicate în raportul juridic penal de conformare,transformat,prin săvârsirea infractiunii,într-un raport juridic penal de conflict. Victima reprezintă subiectul pasiv al infractiunii,subiectul active fiind reprezentat de infractor.Subiectul pasiv al infractiunii spre deosebire de subiectul activ poate fi nu numai o persoană fizică,dar si o persoană juridică,dacă a avut de suferit de pe urma infractiunii. Nu trebuie să confundăm subiectul pasiv al infractiunii sau persoana vătămată,cu subiectul pasiv de drept civil al infractiunii,adică cu persoana dăunată prin infractiune .În timp ce persoana vătămată sau subiectul pasiv de drept penal al infractiunii este acela care a suferit răul provocat prin infractiune,persoana dăunată sau subiectul pasiv de drept civil este acela care a suferit o pagubă provocată prin săvârsirea infractiunii. În cadrul legislatiei noastre,atât în Codul penal cât si în Codul de procedură penală,referitor la raportul infractor-victimă,figura central o reprezintă cel ce săvărseste fapta antisocial si o foarte mică atentie se acordă celui ce suportă efectele directe ale comiterii infractiunii,mai ales în cazul infractiunilor de violentă(omor,loviri cauzatoare de moarte,viol,tâlhărie). Dacă la un moment dat accentual se pune pe resocializarea delincventului ca obiect al solicitării publice,astăzi apare proeminent interesul pentru diminuarea consecintelor delictului asupra persoanelor victimizate. Numeroase cercetări au evidentiat faptul că agresiunea este actul generator al victimizării.Victimizarea poate fi fizică sau simbolică,instantanee sau permanent,si nu întodeauna o victimizare puternică este rezultatul unui traumatism vizibil si important cantitativ. Deasemenea,victimele prezintă anumite trebuinte,trebuinte imediate(de a fi ascultat,de a fi tratat cu respect,fără etichetări si fără prejudecăti,de a fi recunoscută ca victimă,trebuinta de securitate,de discretie,etc) si de durată(trebuinta de a I se rezolva cazul,trebuinta de prevenire a repetării victimizării,trebuinta unui statut în procesul penal,etc). O mare parte din aceste trebuinte pot fi îndeplinite de către politisti,altele reprezintă obiectul activitătii altor specialisti: asistenti sociali,psihologi,avocati,procurori,judecători,medici. Din perspectiva victimei,noile politici de preventie ar trebui să cuprindă elemente cum ar fi: - asistentă oferită victimei,începând cu primele moment ale victimizării. - crearea unor servicii speciale pentru victime si asociatii care să le reprezinte si care să urmărească modul în care sunt respectate trebuintele si drepturile specifice acestora. - descurajarea tuturor formelor si grupurilor ce ar încerca să se substituie organelor specializate în mentinerea ordinii publice si în stabilirea dreptătii prin justitie. - politia trebuie să creeze servicii specializate,cu cadre cu pregătire specifică lucrătorilor sociali,care să ofere o asistentă victimară în concordantă cu principiile acestui tip de activitate. În unele tări, Canada,Marea Britanie, Franta,Germania,Italia,Danemarca,etc.,au fost constituite asociatii si servicii de asistentă a victimelor,fie prin initiativa unor organisme statale,fie pe baza voluntariatului.Din păcate,numărul victimelor care s-au adresat direct unor astfel de servicii de asistentă este foarte scăzut –sub 1%.Totusi efectul general al existentei unor asociatii si servicii de asistentă a victimelor este pozitiv,statele fiind interesate atât în crearea acestora,cât si în sprijinirea lor.De exemplu,în Franta,din 1992,prin initiativa Ministerului Justitiei au fost create servicii descentralizate pentru ajutorarea victimelor infractiunilor.Aceste servicii au menirea să asculte dorintele si problemele victimelor si să le îndrume spre autoritatea competentă.Există trei tipuri de astfel de servicii: - asociatii create special pentru ajutorarea victimelor infractiunilor,create prin initiativa unor juristi sau lucrători sociali; - asociatii preexistente,dar care si-au diversificat serviciile si în ce privesc problemele victimelor infractiunilor; - birouri municipale instalate de primari cu rol de releu pentru reteaua de voluntari angajati în efectul de ajutorare a victimelor. O importantă deosebită în ceea ce priveste reasezarea legii penale,încercând să ofere o nouă abordare si întelegere a tuturor completelor cu care lucrează profesionistii din domeniile sistemelor penale: infractiune,infractor,victim,proces penal,pedeapsă penală,etc.,o prezintă justitia restaurativă. Justitia restaurativă reprezintă o miscare mondială de reformă a sistemelor de justitie.Justitia restaurativă este un răspuns dat infractiunilor care oferă oportunităti celor care sunt cei mai afectati de aceasta-victima,infractorul,familiile acestora si comunitatea-de a fi direct implicati în a răspunde răului produs de comiterea infractiunii .Justitia restaurativă se bazează pe valori care accentuează importanta oferirii posibilitătii de implicare mai activă în procesul de oferire de suport si asistentă victimelor infractiunilor,responsabilizarea infractorilor fată de persoanele si comunitătile cărora le-au făcut rău,restaurarea pierderilor emotionale si material ale victimelor.