Dialogul Social si Comunicarea Tripartita

Proiect
8.3/10 (3 voturi)
Domeniu: Drept
Conține 1 fișier: doc
Pagini : 51 în total
Cuvinte : 13094
Mărime: 72.94KB (arhivat)
Cost: 5 puncte
UNIVERSITATEA „DIMITRIE CANTEMIR” TÂRGU MUREŞ FACULTATEA DE PSIHOLOGIE ŞI ŞTIINŢELE EDUCAŢIEI DEPARTAMENTUL DE STUDII MASTERALE : MANAGEMENTUL RESURSELOR UMANE

Cuprins

1. Introducere şi motivarea temei 4

2. Noţiunea şi necesitatea dialogului social şi a cooperării tripartite 5

3. Evoluţia istorică 11

4. Rolul statului în dialogul social 14

5. Reglementarea şi cadrul legal al dialogului social în România 16

6. Tripartismul social 20

7. Tripartismul în concepţia Organizaţiei Internaţionale a Muncii 22

8. Domeniile de acţiune ale partenerilor sociali 25

9. Mecanismele şi organismele tripartite în România 26

9.1. Consiliul Economic şi Social 27

9.2. Comisiile Consultative de dialog social din cadrul unor ministere şi al prefecturilor 32

9.3. Comisia Tripartită Guvern – Sindicate – Patronate din ramura Mine – Geologie 34

9.4. Agenţia Naţională pentru ocuparea Forţei de Muncă 34

9.5. Comisia Naţională pentru Promovarea Ocupării Forţei de Muncă 39

9.6. Consiliul Naţional de Formare Profesională a Adulţilor 40

9.7. Naţională de Asigurări de Sănătate 43

9.8. Naţională de Pensii şi alte Drepturi de Asigurări Sociale 46

10. Concluzii şi aprecieri finale 50

BIBLIOGRAFIE 51

Extras din document

1. INTRODUCERE ŞI MOTIVAREA TEMEI

Tema aleasă pentru realizarea acestui proiect îşi propune să trateze deliberatele dialogului social şi a cooperării tripartite, caracteristicile, atribuţiile, domeniile de acţiune, organismele şi mecanismele dialogului social şi tripatismului.

Prin această lucrare am dorit să evidenţiez necesitatea dialogului social şi a cooperării tripartite, noţiunea, evoluţia istorică, reglementarea şi cadrul legal al dialogului social. De asemenea, am încercat să pun în evidenţă principalele caracteristici ale tripartismului social, atât în general, cât şi în concepţia Organizaţiei Internaţionale a Muncii.

Acest proiect constituie un element ajutător pentru însuşirea noţiunilor fundamentale asupra dialogului social şi tripartismului, care reprezintă o parte extrem de importantă din cadrul dreptului muncii.

În realizarea temei m-am bazat pe documente şi lucrări importante ale binecunoscuţilor autori Valer Dorneanu, Ţiclea Alexandru, Athanasiu Alexandru, Popescu Andrei, Ion Traian Ştefănescu, precum şi pe Constituţia României.

2. NOŢIUNEA ŞI NECESITATEA DIALOGULUI SOCIAL ŞI A COOPERĂRII TRIPARTITE

Dialogul social reprezintă o formă de comunicare, informare şi negociere colectivă între salariaţi sau reprezentaţii lor, pe de o parte, şi angajatorii sau reprezentaţii acestora, pe de altă parte, cu participarea statului ca mediator şi arbitru pentru soluţionarea unor probleme colective care vizează raporturile de muncă şi problematica lor în scopul de a armoniza interesele patronale cu cele ale salariaţilor, începând de la nivelul unităţilor până la nivel naţional.1

Economia de piaţă şi funcţionarea ei cât mai eficientă necesită acţiunea comună a partenerilor sociali – sindicate şi patronat – alături de puterea statală.

Dialogul social „ constituie o modalitate simplă şi concretă care urmăreşte, explicit, realizarea democraţiei economico – sociale prin aducerea la masa dialogului a discuţiilor şi a negocierilor a celor doi mari parteneri sociali care se întâlnesc atât în procesul muncii, dar şi în diverse activităţi de gestionare a treburilor societăţii „ 2.

În toată lumea dialogul social este considerat extrem de util în soluţionarea gravelor probleme sociale, care sunt datorate globalizării şi modului în care sunt repartizate costurile şi avantajele schimburilor economice.

Statul este interesat să antreneze organizaţiile reprezentative ale angajatorilor şi lucrătorilor în luarea deciziilor, permiţându-le, astfel, să-şi exprime opiniile şi să participe la elaborarea şi punerea în practică a măsurilor economice, de ordin particular sau general. Este vorba, aşadar de o triplă interacţiune între organizaţiile de angajatori ( patroni) şi de lucrători, parteneri sociali şi organizaţiile sau entităţile publice , adică tripartism. 3

1 Valer Dorneanu, Dialogul social, Editura Lumina Lex, Bucureşti, 2006, p.10.

2 Valer Dorneanu, Dialogul social, Editura Lumina Lex, Bucureşti, 2006, p. 8.

3 Unii autori utilizează termenul „ tripartitism” ( de exemplu, Ion Traian Ştefănescu, „Tratat elementar de drept al muncii” p. 120 şi Valer Dorneanu, op. cit. P. 25 – 26). Ambii termeni sunt corecţi, cu precizarea că „tripartism” este de provenienţă franţuzească, iar „tripartitism” este de provenienţă engleză. Ligviştii recomandă folosirea cuvântului „tripartism” deoarece are o structură mai simplă şi mai clară, poate fi descompus şi analizat cu uşurinţă şi are un corp fonetic mai restrâns. În plus, „tripartitismul” prezintă inconvenientul că are o structură fonetică uşor cacofonică ( Theodor Hristea, „Tripartism sau tripartitism”?, în „Revista română de dreptul muncii” nr.1/2002, p.42 – 43).

Prin acest termen se înţeleg tranzacţiile, negocierile care se derulează între Stat, reprezentat prin Guvern, angajatori şi lucrătorii care privesc elaborarea şi aplicarea politicii economico – sociale.

Dialogul între partenerii sociali – sindicate şi patronat – şi între ei şi factorii guvernamentali constituie, în lumea de azi, o axiomă a dezvoltării economico – sociale, a statului de drept.

În ţările cu economie de piaţă, dialogul social constituie o modalitate concretă de realizare a democraţiei economico – sociale, integrându-se în ansamblul democraţiei politice. Desigur, patronii şi salariaţii au o serie de opţiuni divergente ; între aceştia apar, frecvent, conflicte de interese izvorâte din poziţia diferită pe care o au în procesul muncii.

Dialogul social se desfăşoară începând cu nivelul de bază al unei unităţi în care există angajator şi angajaţi, apoi la nivelul de grupuri de unităţi, la nivel teritorial, mai ales judeţean, la nivel de ramură şi la nivel naţional.

Analizând finalitatea dialogului social şi efectele acestuia, se poate constata că se disting trei categorii de dialog şi anume :

a. dialogul cu caracter consultativ : se defăşoară în cadrul CES ( Consiliul Economic şi Social) şi a comisiilor teritoriale sau din cadrul ministerelor şi nu se finalizezază prin acte obligatorii.

b. Dialogul cu efecte juridice obligatorii : ( este astfel denumit de un reputat autor 4) : se finalizezază prin contracte colective de muncă , norme de muncă sau norme de protecţia muncii.

Preview document

Dialogul Social si Comunicarea Tripartita - Pagina 1
Dialogul Social si Comunicarea Tripartita - Pagina 2
Dialogul Social si Comunicarea Tripartita - Pagina 3
Dialogul Social si Comunicarea Tripartita - Pagina 4
Dialogul Social si Comunicarea Tripartita - Pagina 5
Dialogul Social si Comunicarea Tripartita - Pagina 6
Dialogul Social si Comunicarea Tripartita - Pagina 7
Dialogul Social si Comunicarea Tripartita - Pagina 8
Dialogul Social si Comunicarea Tripartita - Pagina 9
Dialogul Social si Comunicarea Tripartita - Pagina 10
Dialogul Social si Comunicarea Tripartita - Pagina 11
Dialogul Social si Comunicarea Tripartita - Pagina 12
Dialogul Social si Comunicarea Tripartita - Pagina 13
Dialogul Social si Comunicarea Tripartita - Pagina 14
Dialogul Social si Comunicarea Tripartita - Pagina 15
Dialogul Social si Comunicarea Tripartita - Pagina 16
Dialogul Social si Comunicarea Tripartita - Pagina 17
Dialogul Social si Comunicarea Tripartita - Pagina 18
Dialogul Social si Comunicarea Tripartita - Pagina 19
Dialogul Social si Comunicarea Tripartita - Pagina 20
Dialogul Social si Comunicarea Tripartita - Pagina 21
Dialogul Social si Comunicarea Tripartita - Pagina 22
Dialogul Social si Comunicarea Tripartita - Pagina 23
Dialogul Social si Comunicarea Tripartita - Pagina 24
Dialogul Social si Comunicarea Tripartita - Pagina 25
Dialogul Social si Comunicarea Tripartita - Pagina 26
Dialogul Social si Comunicarea Tripartita - Pagina 27
Dialogul Social si Comunicarea Tripartita - Pagina 28
Dialogul Social si Comunicarea Tripartita - Pagina 29
Dialogul Social si Comunicarea Tripartita - Pagina 30
Dialogul Social si Comunicarea Tripartita - Pagina 31
Dialogul Social si Comunicarea Tripartita - Pagina 32
Dialogul Social si Comunicarea Tripartita - Pagina 33
Dialogul Social si Comunicarea Tripartita - Pagina 34
Dialogul Social si Comunicarea Tripartita - Pagina 35
Dialogul Social si Comunicarea Tripartita - Pagina 36
Dialogul Social si Comunicarea Tripartita - Pagina 37
Dialogul Social si Comunicarea Tripartita - Pagina 38
Dialogul Social si Comunicarea Tripartita - Pagina 39
Dialogul Social si Comunicarea Tripartita - Pagina 40
Dialogul Social si Comunicarea Tripartita - Pagina 41
Dialogul Social si Comunicarea Tripartita - Pagina 42
Dialogul Social si Comunicarea Tripartita - Pagina 43
Dialogul Social si Comunicarea Tripartita - Pagina 44
Dialogul Social si Comunicarea Tripartita - Pagina 45
Dialogul Social si Comunicarea Tripartita - Pagina 46
Dialogul Social si Comunicarea Tripartita - Pagina 47
Dialogul Social si Comunicarea Tripartita - Pagina 48
Dialogul Social si Comunicarea Tripartita - Pagina 49
Dialogul Social si Comunicarea Tripartita - Pagina 50
Dialogul Social si Comunicarea Tripartita - Pagina 51

Conținut arhivă zip

  • Dialogul Social si Comunicarea Tripartita.doc

Alții au mai descărcat și

Contractul Colectiv de Munca în Dreptul Comparat

INTRODUCERE Dreptul comunitar (dreptul muncii în Uniunea Europeană) este constituit din ansamblul normelor (regulilor) juridice, elaborate de...

Repararea Daunelor Morale prin Despagubiri Banesti

CAPITOLUL I Despre răspunderea civilă în dreptul român Răspunderea civilă „tinde să ocupe centrul dreptului civil, deci a dreptului în...

Drept Administrativ - Actul Administrativ

ASPECTE INTRODUCTIVE REFERITOARE LA ACTUL ADMINISTRATIV Problema actelor juridice are multiple contingenţe cu toate ramurile dreptului. Este...

Libertatea de Exprimare - Componente

Consideraţii generale privind Articolul 10 În contextul unei democraţii politice efec¬tive şi respectării drepturilor omului enunţate în...

Sindicatele

Sindicalismul privit ca fenomen social Hubert Lagardelle, la inceputul secolului al XIX-lea, scria in lucrarea sa “Sindicalismul-nici corporatism,...

Relatia dintre Stat si Drept

CAPITOLUL I ORIGINEA ŞI EVOLUŢIA DREPTULUI ŞI STATULUI 1. ORIGINEA COMUNĂ 2. DREPTUL 3. STATUL. ELEMENTE DEFINITORII 1. ORIGINEA COMUNĂ “...

Sindicatele - Constituire Organizare si Functionare

Dialogul social. Sindicatele (constituire, organizare si functionare) Dialogul social In literatura juridica s-a spus ca dialogul social...

Libertatea de Exprimare

1. INTRODUCERE În 1787, Thomas Jefferson (preşedinte al Statelor Unite ale Americii; 1743 - 1826) scria: “Dacă ar fi ca eu să decid dacă trebuie...

Ai nevoie de altceva?